Epoca moderna

Personalitati

Amplasarea este in ordine alfabetica

CAROL I DE HOHENZOLLERN (1866-1914)-a fost o epoca de inflorire a tarii in toate domeniile, de glorie militara si marire. Pe plan extern cauta sa impuna Portii domnia sa ca legiuita, actul Unirii ca un bun castigat prin eforturile poporului sub stindardul lui Al. I. Cuza. A folosit legaturile sale cu Napoleon al III-lea, imparatul Frantei, Victor Emanuel al II-lea, regele Italiei, Wilhelm I, regele Prusiei si cu cancelarul Bismark. Ia fiinta Biblioteca societatii Academice Romane, intra in vigoare legea privind oficialitatea limbii romane in scoli. C. este primul rege constitutional si fauritorul Romaniei Moderne.
Bibliografie: N. Adaniloaie, Gh. Cupsa, Razboiul pentru independenta nationala a Romaniei, 1877-1878, Bucuresti, 1967; Constantin C. Giurescu, Lupta poporului roman pentru independenta politica inainte de 1877, Bucuresti, 1967.

CUZA, ALEXANDU IOAN (1859-1866)- domnul unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859. El ocupa diferite dregatorii: spatar, ispravnic de Falciu, apoi postelnic. Principele C. a simbolizat Renasterea Romaniei, ca si-a tinut intotdeauna cuvantul, ca era gata a-si sacrifica tronul, persoana sa, numai sa-si apere tara de orice pericol, ca numele lui e binecuvantat de trei milioane de locuitori, pe care i-a facut cetateni, ca nu greselile l-au rasturnat pe Cuza, ci faptele lui cele mari".
Bibliografie: N. Adaniloaie, Dan Berindei, Reforma agrara din 1864, Bucuresti, 1967; Gh. I. Bratianu, Politica externa a lui Cuza Voda si dezvoltarea ideii de unitate nationala, in revista Istoria Romanilor, II, 1932.

GHICA, ALEXANDRU- (1834-1842)- domn al Tarii Romanesti, era frate cu Grigore al IV-lea Ghica. Face parte dintre domnii regulamentari, care desfasoara o activitate fructuoasa de reforme in domeniul juridic: lichidarea proceselor restante, revizuirea condicii civile si adoptarea celei comerciale de inspiratie franceza. Astfel de reforme au avut implicatii si in domeniile social si politic.
Bibliografie: D.C. Giurescu si C. C. Giurescu, I.R T.A, p. 507, 512, 522, 543, 713.

GHICA, GRIGORE (1849-1853) (1854-1856)- domn al Moldovei este cel care incheie seria Ghiculestilor domnitori. El era om de cultura, cu grija pentru progresul tarii, bun gospodar cu deschideri spre reforme. In timpul domniei lui Ghica, Moldova cunoaste imbunatatiri pe plan administrativ, invatamant si armata.
Bibliografie: C. Gane, T. V, III, Alexandru Voda si contesa van Suchteln, p. 86-106.

STURDZA, IONITA SANDU- boier moldovean, domn al Moldovei (1822-1828). Domneste in Moldova paralel cu contemporanul sau muntean Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica. Domneste intre 9 iunie 1822-23 aprilie 1828. sunt primii doi domni pamanteni de dupa fanarioti si intampina in conducere mari greutati determinate de retragerea trupelor turcesti d e ocupatie in Principate si de transformarile social-politice de dupa revolutia lui Tudor. Proiectul de constitutie al carvunarilor era influentat de ideile revolutiei franceze din 1789-1794; autonomia statului si separarea puterilor in stat, principalele drepturi si libertati cetatenesti (la proprietate, petitionare, tipar si invatamant). Sturdza, care simpatiza cu carvunarii si era adeptul reformelor, nu le-a aplica gasind impotrivirea boierimea conservatoare. La 28 aprilie 1828, S. paraseste tronul.
Bibliografie: C. Gane, T. V, III, p. 5-47; D.C. Giurescu si C. C. Giurescu, I.R T.A, p. 499, 500, 713.

STURDZA, MIHAIL - dintre domnii regulamentari, ocupa locul cel mai insemnat. Domnul Moldovei (aprilie 1834-iunie 1849). Reuseste sa se mentina 15 ani la domnie si datorita faptului ca adopta o politica filorusa, in acele vremuri cand puterea Imperiului Otoman apunea tot mai mult, iar Rusia devenise o mare putere. Opozitia, ii reprosa lui S. guvernarea autocratica, lacomia si goana dupa inavutire, incurajarea coruptiei si venalitatii. In perioada regulamentara, conform prevederilor Regulamentului Organic, in Principate s-au inregistrat multe realizari pe linia angajarii depline a economiei in productia moderna, capitalista in industrie, comert si agricultura. Meritul domnilor regulamentari este de a fi contribuit pe toate caile, prin masuri (reforme) la incurajarea acestui proces national.
Bibliografie: C. Gane, T. V, III, p. 107-196; D.C. Giurescu si C. C. Giurescu, I.R T. A, p. 452, 505, 507, 508, 713.