Epoca moderna

Gavriil Banulescu-Bodoni (1746-1821)

Autor: N. Chicus

Gavriil Banulescu - Bodoni s-a nascut in 1746 in orasul Bistrita din Transilvania intr-o familie de nobili ruinati (razesi), refugiata aici din Moldova.

Studiile primare le incepe in scoala din Bistrita. Mai apoi, sustinut de mosul sau, care observa in tinar capacitati deosebite, este trimis la studii, mai intii la Scoala normala din Semigrad unde invata insistent limba latina si slavona. Dupa aceea isi continua studiile in Budapesta si alte orase din Imperiul Austriac. La virsta de 25 de ani il aflam la Academia din Kiev, fondata de compatriotul sau Petru Movila, unde ca si in multe alte institutii de invatamint din aceasta regiune, invatamintul se infaptuieste in limba latina.

Dupa doi ani pleaca pentru desavirsirea studiilor in Grecia, un deziderat, de altfel, a mai multor romani.

In 1776 il vedem intors in Transilvania unde lucreaza in calitate de profesor la scoala normala din Semigrad. Nemultumit de situatia romanilor din Imperiul Austriac se intoarce la Iasi unde este numit profesor de limba latina la scoala Domneasca. Aici se intilneste cu ieromonahul Nichifor Feodori mai tirziu arhiepiscop de Poltava si Astrahani, profesor de limba greaca si filozofie care va juca un rol important in viata lui G. Banulescu-Bodoni. Pretuindu-i capacitatile il sustine in ideea de a se calugari. In Acest scop este trimis la Constantinopol.

Dupa trei ani il vedem din nou la Iasi in fruntea catedrei de limba greaca, ca mai apoi in septembrie 1781 sa fie ridicat la rangul de ieromonah. Drumurile vietii l-au aruncat in diferite orase si tari. In 1788 este numit rector al Seminarului teologic din Poltava. In anii razboiului ruso-turc 1787-1791 a fost ridicat la rangul de episcop al Benderului si Akermanului. Dupa incheierea pacii il vedem in functie de mitropolit al Moldovei.

In iunie 1792 sub straja este condus la Constantinopol de unde este eliberat cu mari onoruri.

Din 1793 este numit mitropolit al Novgorodului, ca mai apoi, in 1799, mitropolit al Kievului, de unde in 1803 va ceda functia din cauza sanatatii.

In 1808 este numit mitropolit al Moldovei, iar din 21 august 1813 - mitropolitul Chisinaului si Hotinului. In aceasta functie ramine pina la sfirsitul zilelor sale, cind in 1821 este inmormintat la manastirea Capriana.

Cea mai importanta realizare a mitropolitului a fost infiintarea la Chisinau a Seminarului teologic. In cererea sa Gavriil Banulescu-Bodoni a insistat ca in aceasta institutie de invatamint limba de predare sa fie limba "moldoveneasca nationala". Printre realizarile marcante poate fi numita si infiintarea tipografiei bisericesti din Chisinau (1814) cu ajutorul careia au fost tiparite multe carti bisericesti in limba romana.

In clipele grele mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni a stat in fruntea boierilor care luptau pentru respectarea autonomiei Basarabiei, aflata in cadrul Imperiului Rus, facind uz de toata autoritatea de care se bucura.