Andrei Vartic, Institutul Civilizatiei Dacice, Chisinau, rep. Moldova
Simbolurile primordiale ale carpato-dunarenilor
(autorul a alcatuit impreuna cu I. Vartic o enciclopedie a vechilor simboluri balcano-carpato-dunarene care poate fi accesata de aici spre urmatoarele file-uri: V-sign, M-sign , tri-line, creation, net, egg, spiral, zig-zag, meandr, triangle, temple , rhombus).

A venit timpul (marcat puternic de paienjenisul Globalizarii) ca macar o parte din cercetatorii fenomenului uman (si a istoriei lui) sa puna fundamental intrebarea cu privire la simbolurile primordiale ale omului, la locul si timpul unde ele au aparut mai intii[1]. Fie ca asta s-a intimplat la Bacho Kiro (Bulgaria) sau Brinzeni (Moldova), la hotarul dintre musterian si aurignacian, fie ca in alta parte {La Cosquer (Franta) sau Mal'ta (Rusia), la Mitoc (Romania) sau Molodova (Ucraina), la Pecarna (Cehia) sau Mezin (Ucraina) etc, etc, pictate in grote sau incrustate pe piese de arta mobiliara}, dar cu conditia sa aiba aceeasi vechime primordiala, simbolurile reprezinta un hotar precis al altui om decit homo neandertalis [2]. Acest HSS (homo sapiens sapiens) s-a amestecat si se amesteca atit de dramatic in istoria planetei pe care locuieste incit acest amestec nu mai poate fi ignorat chiar de el insusi si chiar spre binele salvarii sale ca fiinta biologica si spirituala. Mai mult, in Globalizare, cind armele de distrugere in masa se deplaseaza cu viteze luminice prin paienjenisul necontrolat al Internetului, cind insusi Internetul, ca oricare alta tehnologie de virf, devine arma de distrugere in masa [3], intrebarea cu privire la misterul aparitiei simbolurilor primordiale chiar la startul manifestarilor spirituale ale lui homo sapiens sapiens nu mai este o simpla intrebare de substrat care se discuta in limbaj profesoral undeva, la 2-3 catedre de istorie veche (acoperite si ele de praful milenar al artefactelor ce sint depozitate in vechi sau noi dulapuri). De ce omul a insemnat cu oxid negru de mangan sau cu ocru rosu 3, 7 si 9 puncte sau linii paralele? Ce l-a determinat sa orienteze liniile sau sirurile de puncte pe verticala sau pe orizontala? Cum i-a venit ideea sa deosebeasca liniile paralele de celelalte care, unindu-se, formeaza unghiul, cel mai magnific construct artificial, spiritual, al omului? Cum si de ce triunghiul s-a transformat in romb? Si de ce rombul a fost "descoperit" si utilizat de om inaintea patratului?

Urmarind cu atentie grafica pandantivului de la Brinzeni esti parca obligat sa spui ce vezi, si anume: ca elipsa a aparut inaintea cercului. Ba si cunoastrea numerelor si a proprietatilor lor, inclusiv a multiplilor lui 3, 7, 9, asa cum stau incrustate in sirurile de puncte de pe amuleta de la Brinzeni, apar ca legi universale pe care omul le cunostea chiar din clipa cind s-a trezit pe Pamint [4].

Organizarea acestor siruri in tri-lines si in two-lines exclude cu putere orice act intimplator. Daca minunea matematica si geometrica de la Brinzeni s-a intimplat la inceputurile primordiale ale omului, atunci ea s-a intimplat de la sine, ca un produs uimitor, paradoxal, inegalabil inca printre toate celelate acte spirituale realizate de la inceputuri si pina azi. Nici cele mai sofisticate tehnologii de virf, cum ar procesorul, interventia in structura genelor sau a atomului, cercetarea spectrelor galaxiilor ce se afla la miliarde de ani lumina de Pamint etc, etc nu se pot compara cu acest act uriesesc de prezenta spirituala pe Pamint care este grafica numerica si geometrica de pe pandantivul de la Brinzeni, descoperit de arheologul Nicolae Ketraru [5] {amintim pentru cei care nu pot consulta imediat studiile noastre anterioare ca cele 2 linii externe de pe partea laterala, triunghiulara, a pandantivului de la Brinzeni, formate din 63 si 54 de puncte, inconjoara triunghiular o salba elipsoidala din 3 linii a cite 27, 24 si 30 de puncte. 27+24+30=81, iar 81 este patratul lui 9. 63 este primul numar natural unde se intilnesc sirurile lui 9 si 7. Si 63/9=7. 54 este al treilea numar natural, dupa 18 si 36, unde se intilnesc sirurile lui 9 si 6. Iar 54/9=6, 54/3=18. 81+63+54=198. 198/63=3,14 - vezi pentru detalii studiile noastre [2] si [4]} . O adevarata encilopedie a revolutiei numerologice si geometrice realizate de homo sapiens sapiens este reprezentata pe amuletele de la Mal'ta (in forma de spirala) si Cosauti (in forma complexa a unei geniale table matematice, cum am aratat in "Portacul lui Borziac"), cea de la Cosauti fiind probabil cel mai important document logistic al omului paleolitic descoperit pina acum [6]

.

De ce simbolurile geometrice si matematice au aparut inaintea altor necesitati ale omului? De ce unghiul orientat in sus, in jos, la dreapta sau stinga, in perfecte simetrii si oglindfiri (ca la Mitoc sau Cuina Turcului) a fost utilizat de om mult inaintea plugului?

De ce omul a pictat aceste semne impreuna cu animalele care ii asigurau securitatea alimentara, in operele plastice parietale din grotele Europei de Apus, sau ca elemente de "ornament", pe cele din Moravia (Cehia), Mezin  (Ucraina), Kostenki, Avdeevo sau Mal'ta (Rusia)? De ce in Westul Europei a predominat pictura parietala naturalista, iar in Estul Europei cea mobiliara, geometrica [7]? Si de ce in zona dintre Ceahlau si Nistru, la Mitoc (Romania), Brinzeni si Cosauti (rep. Moldova) Molodova si Coroliovo (Ucraina) pentru a picta si incrusta aceste simboluri omul nu a avut nevoie de suportul naturalist (al animalului sau al femeii) si le-a incrustat numai si numai ca formatiuni abstracte? Aceasta din urma forma de pictura paleolitica reprezinta, in opinia noastra, cea mai buna dovada a faptului ca omul utiliza proprietatile muzical-numerice si geometrice ale Cosmosului pentru a-si lumina cit mai mult cu putinta Rostul sau pe Pamint, pentru a scoate posibilitatile de fiintare din probabilitati si pentru a transforma posibilitatile de fiintare in Devenire. A face abstractie in cercetarea fenomenului omului primordial de nastere si de moarte, de Cer, de Pamint si de Sub-pamint, de zi si de noapte, de Cerul instelat si de rotatia lui zilnica (asa de usor de observat), de mersul organizat al Soarelui si al Lunii, de schimbul anotimpurilor, de prezenta nelamurita a viselor, de catastrofele naturale sau artificiale, de ura, minie, violenta, de mila si dragoste, si, mai ales, de Spirit si de Suflet, este o greseala capitala a omului de stiinta. Tot asa nu putem trece cu vederea, puse in acelasi crater paradoxal al vechimii, si peste sirurile simbolice geometrice si matematice ale omului primordial.

S-a discutat mult si se mai discuta inca despre originea omului modern. S-a spus ca simbolurile si proto-alfabetele ar fi ajuns in Europa (fie ca prin Caucaz, fie ca prin Bosfor, fie ca prin Gibraltar) din Africa si Rasaritul Apropiat. Dovezile arheologice spun insa altceva. La Bacho Kiro si Brinzeni, la Mitoc, Cosquer, Altamira, Pecarna, Molodova, Cosauti, Kostenki, Avdeevo, Mal'ta (dam numai unele pilde) simbolurile matematice si geometrice au fost pictate, sculptate si incrustate de om multe, multe mii de ani inainte de aparitia lor in Egypt sau Sumer. De unde si cum au aparut simbolurile matematice si geometrice in mezoliticul acestor regiuni? De la sine? Exclus, atita timp cit omul le-a utilizat peste 25 de mii de ani inainte de asta in Europa si Asia. Deci patria simbolurilor geometrice si matematice de pe ceramica si piesele antropomorfe si zoomorfe din lut ars din neoliticul timpuriu nu trebuie cautata in alta parte decit chiar acolo unde s-au nascut ele, la hotarul dintre musterian si aurignacian. Acum este clar ca la Schela Cladovei si la Lepenski Vir mezoliticul european a fost chiar mai spectaculos decit cel anatolian, sumerian sau egyptean. Acum este clar ca la Starcevo si la Cris, la Danceni, Vinca si Turdas omul carpato-dunarean a folosit simbolurile geometrice si numerice pentru a depozita, prelucra si transmite informatii cel putin in acelasi timp cu omul anatolian si sumerian. Multimea imensa a artefactelor cu asemenea insemne demonstreaza ca tablitele de la Tartaria (Romania), nu sint un epizod intimplator al istoriei omenesti, ci un cadru spectaculos, dar obisnuit, din filmul extraordinar al Fiintarii omului in zona balcano-dunareana si carpato-nistreana.

Doua sint problemele care ar trebui sa ne framinte la acest capitol al cercetarii. Prima este legata, cum spuneam, de rostul fiintarii omenesti pe pamint. Se pare ca omul primordial a cunoscut acest rost si a fost constient de puterea lui timp de peste 25 de milenii. Cel putin pina in epoca neoliticului timpuriu "stagnarea" tehnologica a omului paleolitic trebuie citita ca putere spirituala exceptionala: cu cit mai multe instrumente si tehnologii foloseste omul pentru fiintare cu atit mai mica este puterea lui spirituala. Si invers. Astfel rostul aparitiei si utilizarii simbolurilor matematice si geometrice la hotarul dintre musterian si aurignacian este o dovada graitoare a acestei uriase puteri spirituale (recapitulata genial de Lao Tzu [Tao Te Ching, 15]).

A doua problema reiese firesc din prima si pune inca o intrebare delicata dezorientatului om contemporan: nu cumva insusi faptul aparitiei simbolurilor, necesitatea inarmarii omului cu ele, este o dovada a degenerarii omenesti, a acelei degenerari de care vorbesc toate marile metafizici ale vechimii? Marelui paleolitician Gherasimov ii placea sa spuna  ca cea mai mare dorinta a lui este sa stea la o bere cu un neandertalez? La grota de la Buzdugeni, pe malul Racovatului, in nordul Basarabiei, omul musterian a sapat grote rotunde si eliptice, a incrustat semne pe pereti, a folosit instrumente sofisticate pentru a se discurca in hatisurile fiintarii, a privit, desigur, cerul instelat si a folosit ocrul rosu si oxidul negru de mangan pentru a-si insemna limitele de fiintare. Astfel intrebarea cu privire la vechimea vechimii, dar mai ales cea cu privire la  rostul fiintarii omenesti in lumina aparitiei a tot mai multe simboluri primordiale paleolitice, nu se mai pune astazi sub semnul cetos al unei evolutii de foarte lunga durata, ci in curajoasa armonie cu rezultatele graitoare ale cercetarii arheologice. La Cosauti, la Brinzeni, la Buzdujeni, la Trinca, la Hordinesti, la Duruitoarea Veche si in alte citeva zeci de locuri din Basarabia de Nord, acolo unde cercetarea arheologica numai a schitat vectorii sapaturilor viitoare, s-ar putea sa iasa la iveala opere de arta ale omului paleolitic care sa lumineze nu numai vechimea noastra, ci si Rostul nostru (uitat) pe pamint, si felul cum ne putem proteja fiinta de anihilare in Globalizare, si cum putem construi o noua Devenire pentru acelasi corp genetic.

august, 2002
 

Referinte:
[1] A. Vartic, Variatiuni pe o tema de Claude Levi-Strauss, Dava International, 2001
[2] A. Vartic, Portacul lui Borziac , Dava International, 2002
[3] A. Vartic, WWW&musicroom, Dava International, 2002
[4] A. Vartic, Intrebarea cu privire la paleoinformatica, Dava International, 2001
[5] N. Ketraru, Pamiatniki epoh paleolita i mezolita . Arheologhiceskaia carta Moldavscoi SSR.                Vip. I, Kisinev, 1973
[6] I. Borziac, Inceputurile istoriei Moldovei, Stiinta, Chisinau, 1996
[7] A. Vartic, O istorie geometrica a lui Homo Sapiens, Basarabia, 2000