 |
 |
|
CARPATHO - DANUBIAN STUDIES |
|
|
 |
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
 |
 |
 |
|
LAUDA ARHEOLOGIEI ROMANESTI (I) |
|
|
|
Ilie BORZIAC (Institutul de Arheologie, ULIM, Chisinau) STATIUNEA PALEOLITICA DE LA COSAUTI In lunca Nistrului Mijlociu, la apoximativ 70 de km spre sud de Molodova, linga satul Cosauti, judetul Soroca, autorul acestor rinduri a
descoperit urmele unei culturi din epoca finala a paleoliticului...
Gheorghe LAZAROVICI (Institutul de Arheologie, Cluj) CASIOPEA - DE LA SIMBOLURILE NEOLITICE LA MITOLOGIA ASTRONOMICA Despre Casiopea, din mitologia greaca, stim ca era sotia lui Cepheus, regele Etiopiei si mama Andromedei ...
V. V. TEODORU (Institutul de Arheologie, Iasi) CONTRIBUTII LA CUNOASTEREA CIVILIZATIEI GETO-DACE IN ZONA EST-CARPATICA IN LUMINA CERCETARILOR
ARHEOLOGICE Printre cele mai importante descoperiri arheologice de la Bunesti se inscrie si
diadema princiara de aur, aparuta in luna iulie 1984, in zona nordica a cetatii...
Andrei VARTIC (Institutul Civilizatiei Dacice, Chisinau) PELERINAJ IN PALEOLITIC
Poate un zeu sau un
stramos sa plinga in sihastria sa, incompatibila cu fiintarea omeneasca, epuizarea necrutatoare a valorilor spirituale pe care le-a cladit in omul primordial din lacrimile sale,
transformate in bucati de silex pur? |
|
 |
 |
|
STUDII SI CERCETARI |
 |
 |
|
Alexe RAU (Biblioteca Nationala, Chisinau)
CALENDAR SI CALENDARE În
vechile limbi indoeuropene cala" „i cale" însemna trecerea timpului, dar nu a unui timp impersonal, ci a sorocului, la cap„tul c„ruia vine iminent scaden„a „i r„splata, ambele fiind
exprimate, în indo-european„, prin cuvântul dar", cuvânt care, într-o perioad„ „i mai veche, în etimonul paleoindo-european, însemna "ap„ curg„toare", iar "cale" „i "dar" sugerau, pe atunci,
imaginea timpului ce curge ca un riu Mihai VINEREANU (City University, New York) IN CAUTAREA MUNTELUI KOGAION. PERSPECTIVA LINGVISTICA Strabon precum si al„i autori antici men„ioneaz„ muntele Kogaion-(on)
ca fiind muntele sacru al Dacilor unde Marele Preot Dac i„i avea re„edin„a. |
 |
 |
|
DIN ISTORIA ARHEOLOGIEI ROMANESTI |
 |
 |
|
Nicolae CHETRARU (Muzeul National de Istorie, Chisinau) ION C. SURUCEAN (1851-1897), PRIMUL ARHEOLOG BASARABEAN Printre oamenii de stiinta si de cultura ai Basarabiei din ultimul
sfert al secolului XIX se numara si Ion C. Surucean, primul arheolog basarabean, fondatorul Muzeului de Antichitati al Pontului Scitic din Chisianu. Pe linga muzeu era si o biblioteca cu cea mai
bogata literatura despre Basarabia, fara egal in sudul Rusiei in acel timp
Alexandru PAUNESCU (Institutul de arheologie "V. Parvan", Bucuresti) ISTORICUL CERCETARILOR PALEOLITICE DIN MOLDOVA
Primele cercetari incepute in ultimele decenii ale secolului XIX si continuate mai intens la inceputul secolului XX privind Cuaternarul si fauna plestocena, le datoram unor ilustri geologi
si paleontologi. Dintre acestea amintim pe Grigore Stefanescu, Ion Simionescu, Romulus Sevastos, P. Enculescu si Em. Protopopescu-Pache.
Mircea PETRESCU-DIMBOVITA (Universitatea "A. I.. Cuza", Iasi) RADU VULPE, UNUL
DIN CEI MAI APROPIATI ELEVI AI LUI VASILE PARVAN Inainte de venirea sa la Universitatea din Iasi, unde a urmat la catedra dupa
prof. O. Tafrali, Radu Vulpe, unul din cei mai apropiati elevi a lui Vasile Parvan, doctor in litere si filosofie de la Universitatea din Bucuresti (1927 )... |
 |
 |
|
SPATIUL CULTURAL AL CUCUTENIENILOR |
 |
 |
|
IN NUMARUL VIITOR: LAUDA ARHEOLOGIEI ROMANESTI (II) |
|
|
 |
 |
 |
 |
 |
|
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
Designed by (john2000). Copyright 2001 © All rights reserved by authors |
|
|
|
|
|
|
|