|
Andrei Vartic
Mariile lui ¸tefan cel Mare Tradiîia spune, i nu sunt motive sÇ zicem ba, cÇ tƒnÇrul domnitor ¸tefan alerga Œn fiece noapte, Œn goana nebunÇ a calului, pŒnÇ la Maruca cea dulce:
aa, din mare dragoste, s-a nÇscut Alexandru, primul fiu al lui ¸tefan, ctitorul bisericii Adormirea din BacÇu.
Maria Voichiîa, DoamnÇ a ÝÇrii Moldovei (1480-1511), 24 de ani de cÇsnicie cu ¸tefan cel Mare, fiica lui Radu cel Frumos,
nepoata lui Vlad Dracul, strÇnepoata lui Mircea cel BÇtrƒn, mama lui Bogdan al II-lea i bunica lui ¸tefÇniîÇ. Tablou votiv din biserica Sfƒntul Nicolae de la Dorohoi. Maria-Oltea, Maria-Maruca, Maria de Mangop, Maria Rare, Maria-Voichiîa... Atƒtea
Marii Œntr-o viaîÇ de Domn (o sorÇ Maria, o fiicÇ Maria...). Ca oricare alt rÇzboinic (vezi intriga din Œnceputul "Iliadei") ¸tefan avea nevoie de multÇ dragoste femeiascÇ (fapt
accentuat i de Hasdeu), avea nevoie de cÇldura ocrotitoare a celei care Œîi duce dorul, ateaptƒndu-te, cum zice cŒntecul, i cu mÇmÇliga aburindÇ i cu îƒta tremurƒndÇ.
Dragostea i frumuseîea unei femei Œl îine pe bÇrbat la o bÇtaie de cal, spuneau bÇtrƒnii. Deci cu ŒndepÇrtÇrile de Suceava i de Doamna care edea acolo, poate fi
cercetatÇ i arta rÇzboiului la ¸tefan cel Mare, dar i arta fiinîÇrii omeneti Œntr-o epocÇ cƒnd a fiinîa mai Œnsemna i a iubi. Iubirea i iertarea cretineascÇ (iert ca sÇ fiu iertat,
iert ca sÇ iubesc i sÇ fiu iubit, iert pentru desÇvƒrire) o fi Œnvaîat-o ¸tefan de la mamÇ-sa, munteanca Oltea, zisÇ i Maria-Oltea. La 1451, cŒnd Petru Aron Œi tÇia capul
fartelui sÇu, lui Bogdan al II-lea (la o nuntÇ de la Reuseni), ¸tefan era un copil Œndrumat mai mult de maicÇ-sa. Norocul lui a fost cÇ era unicul bÇiat al lui Bogdan i al Mariei (ca
pretendent la scaunul Moldovei acest fapt chiar era un noroc). Maria-Oltea, ŒnsÇ, era munteancÇ. La munteni, aadar, la rudele lui de pe mamÇ, trebuie sÇ cÇutÇm
dezlegarea Œncƒlcelelor munteneti ale lui ¸tefan (cÇsÇtoriile "mixte" din acea epocÇ meritÇ o cercetare fundamentalÇ - domnii munteni i moldoveni s-au Œncuscrit mereu
ŒncÇ de la descÇlecat pentru a pÇstra unitatea neamului romƒnesc).Ce a ŒnvÇîat copilul ¸tefan de la mama sa, Maria, se vede, dupÇ opinia noastrÇ, Œn
arhitectura Putnei. A ŒnvÇîat iubirea, iertarea, frumosul i credinîa. A ŒnvÇîat cÇ arhitectura este cea mai reprezentativÇ calitate a noii epoci Œn care intrÇ omenirea.
Arhitectura sintetizeazÇ tiinîele, artele, morala, faptele omului i chiar pe cele ale naturii. Iar Putna este un poem arhitectonic foarte reprezentativ, mai reprezentativ decƒt
toate rÇzboaiele lui ¸tefan. CÇlÇuzit probabil de Maria-Oltea, dar i de Daniil Sihastrul, anume ¸terfan o fi tras liniile magnifice ale Putnei, navÇ ŒnaltÇ, ŒngustÇ plutind triconc,
gotic i maramureenete printre munîii strÇbuni. AcoperitÇ poetic (nu pragmatic, ca majoritatea bisericilor bizantine) cu mai multe acoperiuri, Putna este un imn de
dragoste Œnchinat Mamei Mƒntuitorului, iar paralela cu Maria-Oltea, decedatÇ puîin mai Œnainte de 1466, cƒnd s-a Œnceput construcîia Putnei, este atent subliniatÇ Œn arhitectura
acestui unical templu ortodox cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Viaîa lui nu poate fi despÇrîitÇ de Mariile lui. De Maria-Maruca vorbesc faptele fiului
Alexandru, Œngropat la Bistriîa, alÇturi de strÇmoul sÇu Alexandru cel Bun. De Maria Rare aflÇm din realizÇrile fiului ei, marele domnitor Petru Rare. Despre Maria de
Mangop (mÇtua Sofiei Paleologlu, soîia lui Ivan al III-lea, cea care o va ucide pe Elena, mama urmaului legitim la tronul Rusiei, fiica lui ¸tefan cel Mare i Eudochiei de Kiev)
tim de la Nicolae Iorga cÇ "a fost o femeie stearpÇ", dar acoperemƒntul mortuar rÇmas dupÇ ea ascunde o fire misterioasÇ i o enciclopedie universalÇ.
La urmÇ, dar pentru vreo 24 de ani, stÇ preafrumoasa, botticelliana Maria Voichiîa (vezi "PrimÇvara" lui Botticelli, 1477-1478), fiica domnitorului muntean Radu cel Frumos
(¸tefan a purtat cu acest frate al lui Vlad Ýepe i nepot al lui Mircea cel BÇtrƒn cƒteva rÇzboiae stranii) i al (iarÇ Maria!) Mariei Despina din viîa despoîilor sƒrbi (care nu se
va mai despÇrîi dupÇ 1473 de fiica ei, ajunsÇ prima DoamnÇ a Moldovei). IatÇ, deci, cÇ viaîa i faptele lui ¸tefan se Œmpart Œn doua "epoci" distincte - pƒnÇ la
cÇsÇtoria cu Maria Voichiîa i... dupÇ. ×n prima perioadÇ (a Eudochiei de Kiev i a Mariei de Mangop) ¸tefan nu se îinea de scaunul de la Suceava, era ocupat cu
aezarea îÇrii, pe la rÇzboiae i pe la... MÇrioare. Dar ceva mai Œnainte de 1481 (cƒnd se nate fiul lor, viitorul domn Bogdan al III-lea) are loc cÇsÇtoria lui ¸tefan cu Maria
Voichiîa (Œn 1473, cƒnd o lua ca pradÇ de rÇzboi Radului cel Frumos, ea avea, spune Iorga - i el era un mare preîuitor al sexului frumos - vreo 14 ani). DupÇ aceastÇ
cÇsÇtorie faptele rÇzboinice ale lui ¸tefan se micoreazÇ drastic, el stÇ mai mult pe lƒngÇ scaunul domnesc, pÇzindu-i parcÇ odorul, iar dupÇ 1487 Œncepe o operÇ care Œi
Œnvenicete acum numele i pe linie UNESCO - construcîia de biserici Œn stilul neasemuit al Putnei. Cum sÇ nu legÇm aceastÇ a doua epocÇ i de numele tinerii soîii
a Domnitorului (se pare cÇ PÇtrÇuîii, a doua bisericÇ din aceastÇ suitÇ, minune a artei universale, a fost dÇruitÇ Voichiîei la aniversarea de 30 de ani - dovadÇ sunt daniile pe
care Maria-Voichiîa le-a fÇcut acestei biserici)?
Maria Voichîia, tablou votiv din biserica PÇtrÇuîului, epoca lui ¸tefan cel Mare.
¸i fiul lui ¸tefan i al Mariei Rare a tiut preîul arhitecturii (Moldoviîa i Probota sunt adevÇrate podoabe arhitectonice), dar, mai ales, al picturii. DacÇ ¸tefan este autorul
Œnmulîirii bisericilor pictate in interior (MiliÇuîii, PÇtrÇuîii, Voroneîul, sf. Ilie Suceava, BÇlinetii, Dorohoiul - unde se aflÇ i un superb portret al Mariei Voichiîa, pictatÇ... cu
florile PrimÇverii lui Botticelli), atunci Petru, fiul Mariei Rare, este coautorul picturii exterioare (atƒt de universale) a bisericilor moldoveneti. O fi fost acea picturÇ un vis
nerealizat al tatÇlui sÇu? O fi fost Mariile lui ¸tefan i fine cunoscÇtoare ale artei monumentale? O fi existat Œn vechimea noastrÇ medievalÇ tradiîii artistice pentru care
azi nu mai avem simîire? Enigme. Multe enigme. FiindcÇ fiecare din Mariile lui ¸tefan reprezintÇ o paginÇ semnificativÇ Œn istoria poporului romƒn... ¸i, fiindcÇ, of, MÇrie i
MÇrioarÇ, mÇcar ia un par de mÇ omoarÇ, dar Mariile lui ¸tefan cel Mare nu au nici o tangenîÇ cu rusoiacele lui S., L., V., U., D., B.* etc. * Snegur, Lucinschi (foti preedinîi ai RM), Voronin (preedintele actual al RM), Urechean (Primarul General al ChiinÇului,
pretendent la prima funcîie de stat Œn RM), Diacov (fost Preedinte al Parlamentului de la ChiinÇu, pretendent la prima funcîie
de stat Œn RM), Braghi (fost Prim Ministru al RM, pretendent la prima funcîie de stat Œn RM).
next |
|
