|
MÇreîe sunt faptele de arme ale lui IO, ¸tefan Voevod (cele de la Baia -1467, Podul ×nalt - 1475,
RÇzboieni - 1476 i PÇdurea Cozminului - 1497, nu pot fi trecute cu vederea de nici o Istorie a Europei), dar irul fantastic de lÇcauri sfinte construite i pictate de acest erou
civilizator este i mai mÇreî. PrivitÇ prin prizma triconc-goticului de la Putna sau MiliÇuîi (care urmeazÇ liniile monumentale ale bisericii de la Siret - 1370), prin frescele
PÇtrÇuîului, vrejurile de piatrÇ ale MÇnÇstirii Neamî, motivele florale de pe pietrele de mormƒnt ale strÇmoilor (1480) sau cauzele "ezoterice" ale morîii prinîesei Elena la curtea
lui Ivan al III-lea, cel Stranic (cum zice Iorga), viaîa lui ¸tefan, fiul lui Bogdan al II-lea, nepotul lui Alexandru cel Bun, pare o adevÇtatÇ minune dumnezeiescÇ. Publicƒnd lista
ctitoriilor marelui Domnitor sƒntem cu gƒndul i la mÇrinimia care ar putea s-o transforme Œntr-o veritabilÇ expoziîie de fotografii care sÇ fie expusÇ pe Œntreg mapamondul.Mƒnastiri: Putna, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ŒnceputÇ dupa cucerirea Chiliei (1466) i sfinîitÇ la 3 septembrie 1470 (20 august, Lipnic,
rÇzboiul cu tÇtarii) de 64 ierarhi Œn frunte cu Mitropolitul Teoctist; Sfƒntul Gheorghe de la Voroneî, "Capela Sixtina a Orientului", sfinîitÇ Œn 1488;
Naterea Maicii Domnului de la TazlÇu i, mai puîin amintitÇ, Horodnicul. La Manastirea Neamî s-a ridicat din temelie o biserica noua cu hramul ×nalîarea Domnului, sfinîitÇ
la 14 noiembrie 1497 (26 octombrie, Codrul Cozminului, rÇzboiul cu leii), cea mai reprezentativÇ operÇ de artÇ a stilului molodovenesc Œn care tradiîia triconcÇ bizantinÇ este
iluminatÇ de contraforturile i arcadele gotice, de turlele vechi moldoveneti i maramureene, de triskelioanele i rozetele solare de mare vechime Œn zona carpato-dunÇreanÇ, de
lotoii adunaîi parcÇ din toatÇ lumea, de ceramica smÇlîuitÇ i, Œn fine, de schiîa architectonicÇ unicalÇ, perfect armonizatÇ cu divinul, omul i natura (prima bisericÇ triconcÇ,
arhetip al construcîiilor religioase romƒneti, a fost construitÇ la Siret pe la 1370, de Petru sau Roman Muat, stÇmoii lui ¸tefan).
Biserica ×nÇlîÇrii Domnului, MÇnÇstirea Neamî, 1497 Biserici: Sfƒntul Pricopie, MiliÇuîi, (1487) (distrusÇ Œn timpul primului rÇzboi mondial, dar s-a pÇstrat fotografia acelei minuni
arhitectonice, pe care azi o publicÇm), Sfƒnta Cruce, PÇtrÇuti (1487), Sfƒntul Ilie, Suceava (1488), Sfƒntul Ioan Botezatorul, Vaslui (1490),
Sfƒntul Nicolae Domnesc, Iai (1491), Sfƒntul Gheorghe, Hƒrlau (1492), Sfƒntul Nicolae, Dorohoi (1492), Adormirea Maicii Domnului, Borzeti
(1494), (aici, spune tradiîia, s-a nÇscut ¸tefan cel Mare, unicul fiu al muntencii Maria-Oltea i moldovan-munteanului Bogdan al II-lea), Sfinîii Apostoli Petru i Pavel
, Hui (1495), Sfƒntul Mihai, RÇzboieni (1496), Sfƒntul Nicolae, PopÇuti (1496), Sfƒntul Ioan Botezatorul, Piatra Neamî (1498), Sfƒnta Cruce, Volovaî
(1502), Taierea Capului Sfƒntului Ioan Botezatorul, Reuseni (1503), Coborƒrea Sfƒntului Duh, DobrovÇî, 1504.
Biserica Sfƒntul Ioan Botezatorul, Piatra Neamî (1498) Traditii locale susîin cÇ ¸tefan a fost i ctitorul bisericilor din Baia, Scƒnteia (Iai),
Scheia (Roman), Floreti (Vaslui), Cotnari (Iai), ¸tefaneti (Iai), ¸ipote (Suceava), Sfƒntul Nicolae, (Chilia), CÇpriana (Basarabia) i altele. Domnitorul a mai zidit
paraclise (capele) la Neamî, Hotin i Cetata AlbÇ, iar splendidul turn-paraclis de la mÇnÇstirea Bistriîa le Œntrece pe toate Œn frumuseîe.
AceastÇ listÇ ar fi incompletÇ fÇrÇ bisericuîa de lemn, numitÇ "a lui Drago", de la Putna.
Este situatÇ Œn apropierea mÇnastirii i e consideratÇ cel mai vechi monument de arhitecturÇ religioasÇ din Moldova care s-a pÇstrat pƒnÇ astÇzi i pe
care legenda o atribuie lui Dragos Voda. Tradiîia mai susîine ca ea a fost adusÇ Œntr-o singurÇ noapte de la VolovÇî la Putna, din porunca lui ¸tefan cel Mare.
×n Transilvania, Voievodul a ctitorit biserica-mƒnastire Vad, pe Some, i biserica din Feleac, lƒnga Cluj, iar Œn
Muntenia biserica Sfƒnta Paraschiva din Rƒmnicul Sarat. A fÇcut numeroase danii i zidiri la mƒnastirea Zografu de la Muntele Athos.
¸tefan a ctitorit vechea bisericÇ Sfƒntul Nicolae din RÇdauîi, pe care a transformat-o Œn Pantheon al strÇmoilor, punƒndu-le acolo un irag de pietre de
mormƒnt, ornamentate cu splendide motive florale ce se regasesc i pe miniaturile lui Uric. El a mai restaurat Probota, Moldoviîa, Bistriîa, Bohotinul, Chiprieniul, Humorul
(amintim celebrul Tetraevahgheliar de la Humor, pictat de cÇlugÇrul Nicodim, o mare operÇ de artÇ, pe una din file fiind pictat i domnitorul aa cum arÇta la 17 iunie 1473,
cƒnd a fÇcut dania). Unele din bisericile lui Stefan cel Mare au fost pictate de genii autohtoni, majoritatea anonimi. DesÇvƒritÇ este pictura bisericii
PÇtrÇuti, diamant al arhitecturii vechi moldoveneti, cu formidabila CavalcadÇ a Sfintei Cruci i preafrumosul tablou votiv. ¸i picturile din altarul i naosul bisericii de la
Voroneî, cum ar fi Bajocorirea lui Isus sau celebrul tablou votiv cu Sfƒntul Gheorghe, meritÇ sÇ stea Œn cartea mare a picturii universale. Domnitorul a mai ctitorit picturile
de la Sfantul Ilie, Suceava, Sfƒntul Nicolae, PopÇuti, Sfƒntul Nicolae, Dorohoi, Sfƒntul Nicolae, BÇlineti, biserica
logofÇtului Ion TÇutu. Aici, la BÇlineti, a pictat ieromonahul Gavril, unul din cei mai mari pictori ai lumii. Bisericile apropiaîilor
lui ¸tefan, la sfinîirea cÇrora, cu certitudine, Domnitorul a participat, Œncheie aceastÇ listÇ remarcabilÇ: Dolhetii-Mari (a cumnatului ¸endrea), BacÇu (a fiului
Alexandru), Arbore (a prietenului Luca Arbore) i multe altele. Ion Neculce spune cÇ Putna a fost pictatÇ "i pe dinlauntru i pre dinafara", dar
pictura nu s-a pÇstrat. Nu s-a pÇstrat din motive pentru care sÇracul om este apÇsat de vremi i astÇzi ca i Œn zilele lui ¸tefan cel Mare. Dar i acum, ca i atunci, pentru
a nu se vÇrsa sƒnge nevinovat mƒna Sfƒntului Gheorghe trebuie sÇ stea amical pe umÇrul drept al Domnitorului, aa cum stÇ Œn tabloul votiv de la Voroneî. |
