|
Adriana Pescaru, Eugen Pescaru, Cristina Bod¢ (Deva) Ioan Glodariu (Cluj)
CercetÇri arheologice Œn zona Costeti, com. OrÇtioara de Sus, jud. Hunedoara
Punct: 1. Blidaru - Cetate; 2.La VÇmi, 2003 1.Cetate
×nÇlîimea Blidaru (703 m) cu cetatea care-i poartÇ numele se gÇsete Œn partea de S a satului Costeti, urcƒnd pe valea Apei GrÇditei. Ca punct
fortificat din perioada dacicÇ intrÇ Œn literatura de specialitate Œn anul 1923. CercetÇri arheologice au fost Œntreprinse din 1953, precedate de unele sondaje Œn 1925 pe Muchia Chitoarelor i
1944 pe una din terasele Faeragului. ×n perioada anilor 1953-1959 a fost cercetat platoul superior cu fortificaîia propriu-zisÇ construitÇ din douÇ cetÇîi ŒngemÇnate, cisterna de apÇ de pe una
din terasele de V de sub cetatea II, turnul de observaîie din "Poiana Perîii" i identificate o serie de alte turnuri din Œmprejurimi. Campania anului 2003 s-a desfÇurat Œn douÇ etape i anume: Œn luna iulie ne-am axat
pe lucrÇri de protecîie i conservare primarÇ a cetÇîii de pe ŒnÇlîimea Blidaru. Aceste lucrÇri au constat din refacerea zidului Œn porîiunile unde blocurile erau cÇzute sau cu o
Œnclinaîie vizibilÇ spre exterior de pe latura de NV Œntre turnurile 4 i 5 precum i pe partea de SE a cetÇîii II.
De asemenea, s-a realizat o terasare a pantei din NNV a cetÇîii, pentru a Œmpiedica scurgerile de pÇmƒnt spre cisterna amplasatÇ pe terasa de aici, unde s-au Œntreprins
lucrÇri de curÇîire, degajare a pÇmƒntului i pietrei cÇzute Œn interiorul acesteia. TotodatÇ s-a fÇcut defriarea de vegetaîia din preajma obiectivelor cetÇîii i s-a refÇcut Œmprejmuirea.2. La VÇmi
A doua etapÇ s-a desfÇurat Œn luna septembrie cƒnd au fost Œntreprinse cercetÇri arheologice Œn punctul "La VÇmi", loc Œn care a fost semnalat ŒncÇ din anii '50, un turn de observaîie.Punctul respectiv cu turnul de observaîie se gÇsete pe drumul ce duce de la Cetatea Blidaru spre Luncani-Tƒrsa, Œn stƒnga acestuia, la cca. 400-500 m de cetate.
Coordonatele acestui punct sunt: 45039'91" latitudine nordicÇ, 23009'66" longitudine esticÇ iar altitudinea de 750 m.
×n ridicÇtura de pÇmƒnt uor aplatizatÇ sunt remarcate cƒteva blocuri de piatrÇ ce aparîin turnului respectiv. Aici, Œn anul 1998 un colectiv de arheologi de la Universitatea
i Muzeul din Cluj, au realizat un sondaj care a precizat existenîa turnului, la care au fost utilizate blocuri din calcar din cariera de la MÇgura CÇlanului.
Tot aici, am trasat o secîiune S 1 de 37 x 2 m orientatÇ N - S. S 1 pornete Œn partea de S de pe terasa din care se ridicÇ mamelonul cu turnul. ×n aceastÇ zonÇ de S a secîiunii
am cuprins i cƒteva blocuri de calcar care sugerau existenîa unui zid dacic, care nu am reuit sÇ-l elucidÇm cu toate cÇ la -0,20 m Œncep sÇ aparÇ o mulîime de pietre de
stƒncÇ atƒt Œn faîa cƒt i Œn spatele rƒndului de blocuri. ×nspre N de la m. 12-13 Œn profilul secîiunii se contureazÇ urma de la un anî. AceastÇ
problemÇ urmeazÇ a fi clarificatÇ Œn campania urmÇtoare. ×n restul secîiunii la -0,20/-0,25 m sub stratul vegetal, apare pÇmƒntul galben Œn care pe
alocuri gÇsim pigmenîi de cÇrbune. ×ntre m. 34 i 35,5 la -0,30 m apare un bloc de calcar i cƒteva fragmente, care dupÇ ce ne mai adƒncim, constatÇm cÇ avem de-a
face cu intrarea Œn turn, peretele vestic care are lÇîimea de 2,80 m iar nivelul de cÇlcare se afla la -1,95 m. La 2 m spre V de S 1 perpendicular trasÇm S 2 de 17 x 3 m
orientatÇ E - V avƒnd Œn vedere cuprinderea blocurilor de calcar identificate de minisecîiunea realizatÇ Œn 1998 i unde a mai fost fÇcutÇ una de cÇtre "cÇutÇtorii de
comori" i Œn aceastÇ secîiune imediat sub solul vegetal apare pÇmƒntul galben, iar Œn capÇtul vestic avem un aranjament de blocuri de calcar folosite pentru fundaîia unei
colibe, iar pe terasa din aceastÇ parte alte blocuri folosite pentru sÇla la animale, oi care erau aduse la pÇscut Œn zonÇ.
Blocurile cu pricina, provin din zidul turnului. ×n zona prezenîei blocurilor din S 2, vizibile anterior, se contureazÇ zidul exterior al turnului, parametrul vestic. ×n faîa lui am practicat
o casetÇ de lÇîimea secîiunii i de 1 m adƒncime. Se constatÇ trei asize din blocuri, ultimul fiind aezat direct pe stƒnca localÇ care a fost cioplitÇ Œn vederea sÇpÇrii anîului
de fundaîie. La capÇtul de E al S 2 la -0,50 m apare parametrul interior, unde formeazÇ colîul zidului din partea de SV. Blocurile prezintÇ multe urme de babe i sunt destul de
deteriorate. Realizƒnd existenîa colîului, am extins S 2 spre S cu o casetÇ de 2 x 5 m Œn vederea descoperirii Œntregii construcîii. De la S 2 spre N am trasat douÇ casete C 1 de
3 x 4,5 m la 1 m de S 2 i 2 m de S 1 i la 1,50 m de C 1 spre N C 2 de 4,50 x 5,50 m. La -0,45 m de la solul vegetal Œn ambele casete apare parametrul interior al zidului. ×n C
2 se contureazÇ colîul de NV al turnului. TrasÇm o nouÇ casetÇ C 3 de 3 x 5 m aflatÇ la 3 m E de S 1 i Œntre m. 24,5 i 27,5. Aici, traseul zidului pe direcîia esticÇ apare la
-1,60 m, dar numai parametru exterior. Am demontat martorii de la C 1 i C 2 pentru a avea o continuitate a zidului pe latura de
V. Lungimea sa este de 11,90 m la exterior i Œn interior de 6,80 m. LÇîimea zidului este de 2,60 m. Distanîa din colîul nord-vestic al turnului pƒnÇ la intrare este de 4,90 m.
Am constatat cÇ Œn zona intrÇrii de la nivelul de cÇlcare avem 3 asize, Œn colîul nord-vestic 1 asizÇ care corespunde cu a treia din colîul sud-vestic. ×n cele douÇ colîuri
blocurile din ultima asizÇ prezintÇ profilatura ceea ce dovedete partea vizibilÇ a zidului de la turn. La nivelul celei de a 3-a asize, din loc Œn loc, cu o retragere de 0,30 m spre
interior avem cƒte un bloc ce intrÇ Œn emplecton. ×n construcîia zidului avem o alternanîÇ de blocuri cu cƒte o lespede. La nivelul asizei, vizibile, alternanîa este astfel de la S
spre N 3 blocuri, apoi lespede, 5 blocuri i lespede, 4 blocuri i lespede, 3 blocuri i lespede dupÇ care ŒncÇ douÇ blocuri.
Acest turn face parte dintre cele destul de numeroase, amplasate pe terasele dealului Blidaru Œn spaîiul FÇeragu-Tƒrsa Luncani cu vizibilitate spre OrÇtie i Valea GrÇditei.
Materialul arheologic constÇ din fragmente de olane i îiglÇ. Abstract
The height on which Blidaru fortress is built has 703 m in height, being positioned south of Costeti village, uphill the Apa GrÇditei valley.
The first scientific publication on this fortified Dacian site dates from 1923. Systematic archaeological
research started in 1953 after a few random explorations in 1925 on the Muchia Chistoarelor and in 1944 on one of the FÇeragului terraces.
The upper plateau with the fortification per se was studied from 1953 till 1959. It consists of two twinning
fortresses, the water tank on one of the western terraces, below the second fortress, the observation tower from the Poiana Perîii, a series of other towers being identified as well.
The 2003 campaign was focused on the research of a tower identified along the road leading from Valea
FÇeragului towards Luncani, at "La VÇmi". The length of the tower is 11,90 m at the exterior and 6,80 m in the interior, the width of the wall is 2,60 m, being built in the technique called "
murus dacicus". At the entrance we notice, that there are 3 rows of masonry from the floor. In the western corner there is
one row of masonry corresponding with the third from the south-western corner. In the two corners, the
blocks of the last row present a marking of the corner, attesting the visible part of the tours' wall. At the
level of the third row of masonry, now and then there is a block entering 30 cm into the interior, in the
filling of the wall. In the wall there is an alternation of blocks and slabs. At the level of the visible row of
masonry the alternation goes from south to north: 3 blocks then a slab, 5 blocks and a slab, 4 blocks and a slab, 3 blocks and a slab and other 2 blocks at the end.
This tower is one of the many towers placed on the terraces of the Blidaru hill, in the FÇeragu-Tƒra Luncani area, with a view towards OrÇtie and GrÇditea valley.
The archaeological material consists of fragmentary gutter and roofing tiles. |
|
