|
Ioan-Aurel Pop (Bucureti)
Un principe complex Oricare personalitate istoricÇ de anvergurÇ genereazÇ interpretÇri diverse Œn rƒndul istoricilor sau pe tÇrƒm politic. Este de ajuns sÇ privim chiar
astÇzi, Œn Europa unitÇ i Œn lumea largÇ, cum este tratat Œn manuale i tratate Napoleon, de o parte i de alta a Canalului Mƒnecii sau cum este vÇzut Alexandru Macedon de cÇtre greci i de
cÇtre iranieni, sau de cÇtre greci i macedonieni (vorbesc de cei din statul omonim).
Cavalcada Sfintei Cruci, frescÇ monumentlÇ din biserica de la PÇtrÇuîi,
realizatÇ Œn timpul lui ¸tefan cel Mare. Este consideratÇ una din cele mai remarcabile picturi religioase din acea epocÇ.
¸tefan cel Mare a fost un principe complex, un om al timpului sÇu, un politician pragmatic, apÇrÇtor sincer al "CretinÇtÇîii", prin mijlocirea îÇrii sale, pe care o
considerÇ "Poarta CretinÇtÇîii". Este clar cÇ a fost o figurÇ europeanÇ (dacÇ suprapunem Europa peste "Republica CretinÇ"), factor important al unor alianîe
europene, dar i precursor al politicii "interesului naîional", cum se prefigura ea atunci,
Œn epoca Renaterii. Veneîienii contemporani lui spuneau cÇ "sunt Œntƒi veneîieni i apoi cretini"; la fel pare sÇ fi gƒndit i ¸tefan cel Mare, cƒnd arÇta cÇ, dacÇ îara lui,
Moldova, va fi pierdutÇ pentru cretini, atunci toatÇ CretinÇtatea va fi Œn mare pericol. Cu alte cuvinte: dacÇ vreîi sÇ salvaîi CretinÇtatea, atunci sprijiniîi Moldova, adicÇ îara mea! Firete cÇ a luptat cu diplomaîia i cu armele contra vecinilor "munteni" (i nu valahi,
cÇci valahi erau i moldovenii!), fiindcÇ aa cerea interesul Moldovei i al sÇu personal, ca principe. BrÇilenii i-au i scris o epistolÇ acidÇ, Œn care declarÇ cÇ nu-l vor domn al
lor, fiindcÇ ei au domn din dinastia proprie, a Basarabilor. Asta nu l-a Œmpiedicat pe ¸tefan sÇ fie un excelent cunoscÇtor al realitÇîilor general-romƒneti din epocÇ, sÇ
aibÇ, se pare, mamÇ munteancÇ (pe Oltea Doamna), sÇ-i ia soîie munteancÇ (pe Maria Voichiîa, fiica lui Radu cel Frumos i nepoata lui Vlad Dracul), sÇ-i punÇ sub
oblÇduirea sa pe mulîi romƒni din Transilvania, sÇ Œnzestreze i protejeze episcopia Feleacului, de lƒngÇ Cluj etc. Mai mult, sunt tiri clare care aratÇ cÇ era contient de
unitatea romƒneascÇ, din moment ce numete Ýara RomƒneascÇ Œntr-un fel tulburÇtor, anume "l'altra Valacchia", adicÇ "cealaltÇ ÝarÇ RomƒneascÇ". Recent am descoperit
cÇ aceastÇ noîiune a fÇcut epocÇ, fiind utilizatÇ i Œn unele documente veneîiene de la Œnceputul secolului al XVI-lea. Lucrurile sunt limpezi: pentru ¸tefan cel Mare, cea dintƒi
îarÇ romƒneascÇ era îara lui, adicÇ Moldova, iar îara romƒneascÇ sud-carpaticÇ era abia a doua îarÇ romƒneascÇ, sau o "altÇ îarÇ romƒneascÇ". De altfel, Œn documentele
poloneze de secol XVI, culese i publicate de Ilie Corfus, se vede cum, pentru aceti vecini, Moldova avea cel mai adesea denumirea de Valahia (Ýara RomƒneascÇ
propriu-zisÇ fiind numitÇ "Multana", termen corupt probabil din Muntenia). Cum se vede, Œntre noîiunea de Moldova i cea de "îara romƒneascÇ" nu este nici o contradicîie. Ýara
dintre Carpaîi i Nistru era, Œn acelai timp, i Moldova i "îara romƒneascÇ" sau "valahie". Faptul nu trebuie sÇ ne mire: oamenii de la 1400-1500 erau, ca posibilitÇîi
mentale, aidoma nouÇ i nu puteau sÇ nu observe ceea ce era evident. Cu alte cuvinte, ¸tefan cel Mare (alÇturi de mulîi contemporani ai lui, desigur) tia cÇ existau atunci
douÇ state romƒneti (Transilvania nu putea fi consideratÇ ca atare, fiindcÇ, Œn plan politic, nu era o îarÇ romƒneascÇ, ci ungureascÇ, adicÇ Œl avea drept suveran pe regele
Ungariei). Doar astÇzi, dupÇ cinci secole, e mai greu pentru unii sÇ vadÇ ceea ce e iarÇi evident, anume cÇ sunt i acum douÇ state romƒneti! Oare i-a trecut cuiva prin
minte sÇ susîinÇ cÇ Œn Austria se vorbete "limba austriacÇ" i nu cea germanÇ? A admite aceste lucruri nu are legÇturÇ cu politica, ci cu realitatea i cu adevÇrul. Este o
chestiune de bun-simî!
|
|
