|
Alex Meoller (Germania)
Noi corespondente lexicale Albano-Romƒne In diverse studii lingvistice facute asupra relatiilor dintre limba
Romƒna si limba Albaneza s-a simtit nevoia candva sa se faca o corelatie fonetica. Pentru ce sunet din Romƒna corespunde un sunet din Albaneza s a m d.
Ilustrul lingvist romƒn, A. Rosetti, in volumul sau Istoria Limbii Romƒne
face o trecere in revista asupra materialului publicat si da o serie de echivalente Albano-Romƒne, aratand si corespondentele fonetice care exista. Nu dorim sa discutam tot materialul aici, dar urmatoarele puncte sint interesante:
Alb. "th‰mbulle" Rom. "sƒmbure" Alb. "kurth‰" Rom. "cursa" Desi unui "th" Albanez ii corespund mai
multe sunete in limba Romƒna, avem un set de cuvinte care accentueaza si sublinieaza faptul ca pe un anumit nivel lexical corespondenta "th" albanez "s" Romƒnesc este viabila
si adevarata. La un alt punct se discuta Romƒnescul "pƒrƒu" versus Alb. "p‰rone" dar si Rom. "brƒu" versus Alb. "brens". De remarcat ca
"n" a disparut in Romƒna, dar s-a mentinut in Albaneza. Citind in cartea lui Gunnar Svane despre "Imprumuturi de cuvinte Slave in Albaneza" ( Titlu
Original "Slavische Lehnworte im Albanischen", Editura la Universitatea din Aarhus din Danemarca, Acta Jutlandica LXVIII in 1992), la pagina 27, autorul ne spune urmatoarele
(textul in lb. Germana): "...Das geht schon daraus hervor, daá die wichtigsten Getreidearten im Alb. mit altererbten W”rtern bennant werden:"elb" (Gerste),
"thek‰r/thek‰n" (Roggen), "t‰rsh‰r‰/t‰rshan‰" (Hafer). Besonder charakteristisch ist, daá die edle Kornsorte "Weizen" mit dem Erbwort "grur‰/grun‰" benannt
wird, w„hrend die Minderwertigere und primitivere Sorte Einkorn(Triticum monococcum) "b‰rcel" gennant wird." Traducerea si adaptarea din lb. Germana in lb. Romƒna
suna asa: "...este un lucru remarcabil ca cele mai importante soiuri de cereale sint numite in limba Albaneza cu termeni autohtoni , (mostenite din IndoEuropeana): "elb" pentru
"ovaz", "thek‰r/thek‰n" pentru secara. Un lucru foarte caracteristic este ca soiul cel mai bun de grƒu este numit tot cu un cuvant moshtenit din Indoeuropeana si
anume cu "grur‰/grun‰"
in timp ce soiul mai slab de grƒu, de o calitate mai slaba , in fond un soi primitiv de grƒu numit in Latina "Triticum monococcum", este denumit de Albanezi, "brc‰l". Aceasta constatare apare foarte interesanta pentru limba romƒna. Daca in limba Albaneza cuvantul "grun‰"
este cuvant mostenit din Indoeuoropeana, atunci aceasta mostenire este corecta si pentru romƒnescul "grƒu/grƒne", de unde reiesÇ cÇ si albanezului "thek‰r", mostenit tot din Indoeuropeana, Œi corespunde Œn romƒnÇ termenul
"secara". Constatand acest lucru, conform legii simplitatii a lui O‡am Razor, este mult mai pertinent sa presupunem ca aceste cuvinte sint mostenite si in Romƒna din IndoEuoropeana si nu sint imprumuturi din Limba Latina. Nu exista nici un motiv sa ne faca sa credem ca romƒnescul "grƒu" este derivat din Latinescul "granum" si nu are aceasi origine cu Albanezul "grun‰" precum iarasi nu exista nici un motiv sa credem ca romƒnescul "secara" este derivat din Latinescul "secale" si nu este acelasi cuvant ca Albanezul "thek‰r". Nu sint sigur daca pentru vorbitorii nativi de Albaneza cuvantul "berc‰l" inseamna "grƒu cu bobul scurt". Daca inseamna acest lucru, atunci sintem obligati sa adaugam la lista de cuvinte comune Albano-Romƒne si perechea "berc‰l"-"berc" datorita faptului ca in Romƒna
berc inseamna scurt, iar forma fonetica este identica. Ca atare avem de adaugat listei de corespondente lexicale Albano-Romƒne si urmatoarele cuvinte:
Alb. "b‰rcel" - Rom. "berc" Alb. "grun‰" - Rom. "grƒne" Alb. "thek‰r" - Rom. "secara" nota red,.
Cum o fi corect bercel, ca in final, sau brcel
, ca in textl danezului? S-apoi nu cumva
BERC-ul romƒnesc face referinîa, totui, la un animal cu coada scurta sau scurtata sau la o cushma fara îugui, adicÇ cu vƒrful tÇiat, deci nu la grane? La noi prin Basarabia mai sunt asemenea nume de familie BERC, BERCU Zi acum ca in DEX: et., nec., Alex Meoller: "...pare ca anume asa este.
Cuvantul romƒnesc "cununa" si "a cununa" care este derivat din Latinescul "corona" prin asimilare de la distanta a lui "r" care sub influenta (?) lui
"n" a dat tot un "n" deci rVn > nVn pare ca e o aiureala.Vechiul Germanic pentru "k”nig" , a incununa, este un *kuninga " si apare a fi exact din
acelasi radical cu romƒnescul "cununa". Imprumuturile din finlandeza arata un "kunan" pentru "rege" si este imprumut din cele mai vechi graiuri germane.
Al dracului de interesante sunt toate astea... A cununa
inseamna a pune cununa pe frunte, a face rege.. se pare ca rotacizarea lui "n" intervocalic comun la Albanezi si la Romƒni este mai vechi de 1000 ien ca a ajuns la Roma sub forma de corona..
|
|
