|
Cornelia-Magda Mantu Lazarovici (Iai), Senica Ýurcanu (Iai), Linda Ellis (San Francisco), Mari
Ceba, Arina Huleag, Maria Sƒrbu, Dan Botezatu, Niolae Buzgar, (Iai), Florin Scurtu (Bucureti)
Noi cercetÇri la staîiunea neoliticÇ Scƒnteia, com. Scƒnteia, jud. Iai
Punct: Dealul Bodetilor (La Nuci) (anul 2003). Aezarea Cucuteni A3 de la Scƒnteia se situeazÇ din punct de
vedere geografic Œn Podiul Central Moldovenesc i se aflÇ la o distanîÇ de cca. 35 km S de Iai. Situl se gÇsete la cca. 1,5 km SE de satul Scƒnteia (reedinîÇ de comunÇ), pe drumul spre satul
Bodeti, pe marginea de V a Dealului Bodeti. Zona unde este amplasatÇ aezarea se prezintÇ sub forma unui promontoriu, Œnconjurat pe trei laturi de o zonÇ mai joasÇ, mÇrginit pe latura de N de
un mic pƒrƒu, afluent al altuia mai mare, Rebricea. Suprafaîa aezÇrii este de cca. 8 ha, fÇcƒnd parte din categoria siturilor de mari dimensiuni.
Vas cucutenian descoperit Œn staîiunea Scƒnteia. Primele informaîii cu privire la aceastÇ aezare se datoreazÇ ŒnvÇîÇtorului I. Trofin, care
Œn anii 1970 a adus materiale din aceastÇ aezare cercetÇtorului A. Niîu la Institutul de istorie i arheologie "A. D. Xenopol" din Iai. Terenul pe care este situatÇ aezarea a
fost parîial deranjat pe latura de vest de traneele construite Œn timpul rÇzboiului, iar la Œnceputul anilor '80, cca. 20% din marginea de NV a aezÇrii a fost distrusÇ de lucrÇrile
pentru construirea unui dig care mÇrginete lacul artificial amenajat pe pƒrƒul ce se varsÇ Œn Rebricea. CercetÇrile arheologice sistematice au Œnceput Œn anul 1985 i cu
mici Œntreruperi au continuat pƒnÇ astÇzi. Ele au fost concentrate mai ales pe latura de N a aezÇrii, pornind de la zona ce a fost distrusÇ de lucrÇrile menîionate. Stratul de
culturÇ este Œntre -0,35 -1 m, iar unele gropi ating -3 m. Cu prilejul cercetÇrilor au fost investigate 11 locuinîe (din care 2 au fost sÇpate doar parîial), 2 complexe i 214 de
gropi aparîinƒnd culturii Cucuteni. Prin sÇpÇturile efectuate s-a descoperit un material arheologic extrem de abundent,
constƒnd din ceramicÇ, plasticÇ antropomorfÇ i zoomorfÇ, unelte i arme din silex, piatrÇ, cupru. Majoritatea materialelor au fost descoperite Œn zona din jurul locuinîelor, Œn
perimetrul acestora sau Œn gropi. Aezarea a avut douÇ nivele de locuire. Caracteristica principalÇ a aezÇrii o constituie numeroasele statuete antropomorfe (peste 900,
majoritatea fragmentare), vasele cu caracter antropomorf, ceea ce constituie dovezi ale existenîei aici a unui import centru de cult. La aceasta se adaugÇ descoperirea
unui sanctuar i a altor construcîii ce conîin amenajÇri de cult (L 8, cu o vatrÇ de cult decoratÇ), sau un inventar legat de acesta (L4 Œn care a fost descoperit un pithos de
mari dimensiuni, cu reprezentarea cuplului divin). Unele gropi, prin inventarul lor atestÇ de asemenea astfel de practici. CercetÇrile de pƒnÇ acum au oferit informaîii
importante i Œn ceea ce privete sistemul de construcîie al locuinîelor (10 sunt de tipul cu "platformÇ"), amenajÇrile interioare sau funcîionalitatea lor. Deoarece pe latura de E
a aezÇrii, cea care comunicÇ printr-o ea cu restul Dealului Bodeti, pÇrea sÇ fie un anî de apÇrare am trasat un anî de verificare. Cu acest prilej au fost descoperite alte
douÇ locuinîe (L6, L9) i un mormƒnt dublu de inhumaîie, dar nu a fost identificat anîul de apÇrare. Rezultatele cercetÇrilor de la Scƒnteia au fÇcut obiectul mai multor studii i
articole de specialitate publicate Œn îarÇ i strÇinÇtate, ca i a unei expoziîii speciale (vezi bibliografia anexatÇ).
PreocupÇrile noastre privind cercetarea interdisciplinarÇ a sitului Œn discuîie sunt constante. Primele prospecîiuni magnetice efectuate Œntre 1994-1995 au dus la
constatarea cÇ locuinîele erau dispuse pe iruri. ×n urma acestor prospecîiuni s-au deschis trei suprafeîe pentru verificarea rezultatelor (I, II, III). ×n Suprafaîa III, unde s-au
concentrat sÇpÇturile arheologice din ultimii ani, au fost puse Œn evidenîÇ 3 locuinîe de suprafaîÇ cu platformÇ de mari dimensiuni (L 9, L 10, L 11), o vatrÇ mare Œn aer liber, ca
i un atelier pentru prelucrarea silexului (Suprafaîa III). Noile prospecîiuni magnetice, efectuate de dr. Florin Scurtu, conduc spre concluzia cÇ aezarea are o suprafaîÇ mult
mai mare decƒt s-a apreciat, iar numÇrul structurilor identificate este mai mare decƒt cel presupus iniîial. Pe laturile de E (unde am trasat secîiunea pentru identificarea
anîului de apÇrare) i S, structurile identificate ar putea fi Œn legÇturÇ cu sistemul de apÇrare al aezÇrii. Ele coincid parîial i cu structurile ce apar pe fotografia aerianÇ a
zonei, car par sÇ indice o delimitare a aezÇrii, de formÇ rectangularÇ. VerificÇrile Œn teren, din perioada urmÇtoare, vor stabili dacÇ toate structurile identificate pot fi
atribuite comunitÇîii cucuteniene de la Scƒnteia i care a fost funcîionalitatea lor. Analizele privind concentraîia de fosfat din sol pe zona sitului, efectuate de prof. dr.
Linda Ellis Œn campania de cercetÇri 2003, verificÇ o parte din observaîiile formulate cu ocazia prospecîiunilor magnetice.
DeterminÇrile zooarheologice au contribuit la formularea unor ipoteze privind sistemul de subzistenîÇ folosit de comunitatea de aici, Œn care, alÇturi de agriculturÇ, creterea
animalelor (i mai ales a bovinelor) a jucat un rol important, Œn timp ce vƒnÇtoarea a constituit doar o activitate secundarÇ.
Analiza industriei litice a adus date extrem de interesante cu privire la zonele de provenienîÇ a materiei prime, ilustrƒnd relaîii de schimb cu zona Prutului mijlociu, a
Siretului i a fliului est carpatic, situate la o distanîÇ apreciabilÇ. Descoperirea unor fragmente de hematit a dat posibilitatea analizÇrii pigmenîilor folosiîi la pictarea vaselor. In anul 2003 au fost descoperite i cƒteva bile de oxid de mangan, care prezintÇ analogii cu descoperirile de la Dumeti, jud. Vaslui i constituie dovezi incontestabile
ale prelucrÇrii pe loc a ceramicii, chiar dacÇ nu au fost ŒncÇ descoperite ateliere i cuptoare pentru ars ceramica.
SÇpÇturile din ultimii ani au dus la descoperirea a numeroase oase umane disparate, aflate atƒt Œn gropi, locuinîe, cƒt i Œn zonele dintre complexe. Analiza antropologicÇ ca
i toate informaîiile legate de aceste descoperiri au fÇcut obiectul a douÇ studii. Pentru stabilirea cronologiei absolute a sitului, existÇ cƒteva date radiocarbon i s-au
recoltat probe pentru datare prin metoda arheomagneticÇ i termoluminiscenîÇ. ×n anul 2003 s-au Œncheiat cercetÇrile pe latura de V a Suprafeîei III i s-au delimitat Œn
Œntregime locuinîele L 10 i L 11. Suprafaîa sÇpata a avut 29,50 m L x 5 m l. Locuinîa 11. Resturile din L11 erau concentrate Œn carourile 01 - 2, la adƒncimea de
0,56 m (N)-0,50 m (S). ×n suprafaîa cercetata, L 11 avea o lungime de cca. 6,25 m, iar colîul ei de V intra Œn mal, cu cca. 0,25/0,30 m. O buna parte din zona centrala i de E a
platformei L 11 din suprafaîa cercetata era foarte fÇrƒmiîatÇ i friabila la suprafaîa. Unele bucÇîi de platforma erau de dimensiuni mari, altele erau mai mici. Spre colîul de
E al L 11, unele bucÇîi sau pÇrîi de platforma aveau culoare negricioasa, spre deosebire de restul ei, care era roiaticÇ.
Pe latura de V a L11 (spre malul secîiunii, Œn carourile 01 - 1), pe o lungime de cca. 2 m par sa fi existat 2 rƒnduri de platforma, puse una peste alta. La marginea de SV a
platformei, unele bucÇîi erau ridicate Œn picioare i arse puternic, chiar vitrificate. Mai multe fragmente de chirpici mÇrunîi, provenind probabil de la pereîii casei, au fost
identificaîi mai ales pe marginea de NE a suprafeîei cercetate din L 11 i Œn zona centrala; sporadic alte fragmente apar i Œn rest. Fragmentele de chirpici acopereau
parîial platforma i o parte din vasele care erau pe ea. Pe porîiunea de V a L 11 pe care am cercetat-o Œn anul 2003, peste platforma se gÇseau 3 vase sparte in situ
. Primul vas, de tipul pithos, era spart peste platforma podea, dar bucÇîi din el au fost descoperite i la cca. 20 cm sub nivelul platformei. In
partea de V a acestui vas, situat pe latura de nord a parîii cercetate din L 11, era o zona libera, fÇrÇ urme de platforma, de cca. 1 x 0, 50 m, de forma alungita, Œn care
putem presupune ca era aezat iniîial vasul. Cel de al doilea vas, spart in situ, era de tipul fructiera, iar ceva mai la S de el se aflau resturi dintr-un al treilea vas, din ceramica
grosiera. La cca. 2 m S de marginea de NE a porîiunii cercetate din L 11 s-a gÇsit un fragment de perete decorat cu caneluri.
Platforma din zona cercetata era uor Œnclinata, SV - NV. DupÇ ce am ridicat vasele i am demontat bucÇîile de platforma, aici erau cca. 14 rƒnduri de urme de loazbe,
orientate NV - SE, cu o l = 21 - 24 cm (una singura era ceva mai lata, de 25,5 cm). Cele mai multe bucÇîi de platformÇ aveau o grosime de cca. 5 cm, dar erau i altele
ceva mai groase. In zona Œn care am gÇsit doua rƒnduri de platforma, cele de deasupra erau ceva mai subîiri, plate, de cca. 3 - 4 cm. Ele ar putea indica o refacere a platformei pe aceasta zona. Peste platforma, printre dÇrƒmaturile de pereîi au apÇrut puîine fragmente ceramice sau pietre. NotÇm faptul ca pe latura de V a L 11, Œn dreptul caroului 01 s-au descoperit
mai multe fragmente de bile de oxid de mangan (una chiar Œntreaga), fragmente de hematit, folosite aa cum se tie la pictarea vaselor.
Sub platforma, alÇturi de amprentele de la loazbele de lemn au apÇrut i cƒteva pietre; una din ele, provenind de la o rƒniîa sparta (Œn caroul 1), de 24 x 12 cm, era aezata Œn
lungul amprentei de la una din loazbe; cea de a doua piatra, de 30 x 15 cm, era Œn dreptul caroului 1. Alte 2 pietre (22 x 12 cm i 15 x 9 cm) erau exact pe marginea
platformei, Œn zona Œn care aceasta intra Œn malul de vest a secîiunii. S-a rÇzuit cu atenîie suprafaîa de sub platformÇ, dar nu s-au identificat gropi de pari sau urme de la tÇlpicii
care ar fi putut susîine platforma. Materiale arheologice apar mai concentrate dincolo de marginea de N a platformei, o
piatra de rƒniîa, alÇturi de alte doua pietre ceva mai mari, cƒteva oase i bucÇîi de chirpici provenind probabil de la pereîi. O concentrare ceva mai consistenta de
materiale arheologice s-a constatat Œn schimb pe latura de SE a suprafeîei cercetate din L 11. Aici erau dispersate mai multe pietre (2 din ele proveneau de la rƒniîe
sparte), fragmente de oase de animale (unele maxilare), fragmente ceramice i cƒîiva chirpici. LƒngÇ marginea platformei au apÇrut mai multe fragmente de silex. In caroul 3
materialele arheologice erau relativ rare, dar Œn caroul 4 Œn apropiere de L 10, erau ceva mai dese. Locuinîa 10.
Resturile L 10 erau mai puîin consistente comparativ cu cele ale L 11. BucÇîi de chirpici ari, mici i fÇrƒmicioi erau rÇspƒndite sporadic spre marginea
platformei. Fragmentele de platforma erau i ele mici i friabile, prost conservate, spre deosebire de zona centrala i de E a acestei locuinîe, unde Œn anii anteriori au apÇrut
bucÇîi de platforma de mari dimensiuni, bine conservate. Resturile locuinîei zÇceau la -0, 60 (N) -0,58 m (S).
In zona centrala i de S a L 10, peste dÇrƒmÇturile de la pereîi i peste platforma au fost descoperite numeroase artefacte de silex. Trei vase sparte in situ au fost
descoperite unul Œn zona centrala a dÇrƒmaturilor din L 10 (vasul 1), un altul Œn apropierea colîului de NV (vasul 3) i ultimul Œn colîul de SE (vasul 2), peste resturile de
la platforma. Doua pietre de rƒniîa au fost gÇsite una Œn colîul de NV, dincolo de platforma, iar alta la marginea de sud a platformei L 10. Groapa 195.
×n carourile 2 - 4, Œn spaîiul ceva mai liber dintre cele doua locuinîe a apÇrut gr. 195. La nivelul -0,68/-0,70 m s-a observat ca partea dinspre V a Suprafeîei
III, era Œn aceasta zona mult mai Œnchisa la culoare. DupÇ rÇzuire a fost pusa Œn evidenîa la 0,80 m groapa 195, care avea D. Max. 5,25 (N - S) x 4 m (E - V). In marginea de N a
gropii, dar spre malul de V al secîiunii, a fost descoperit parte din craniul unui bovideu, cu coarne, orientat N - S; la cca. 2,50 m E de acesta a apÇrut un vas spart in situ,
aezat cu gura Œn jos. Cele doua descoperiri par sa ilustreze un ritual, legat de umplerea gropii. Groapa, de forma aproximativ circulara, s-a Œngustat mereu (-1,17 m;
-1,57 m; -1,74 m; -2,17 m; -2,34 m; fundul ei era la -2,70 m). Ea a fost probabil sÇpatÇ Œn scopul scoaterii pÇmƒntului necesar la construcîia L 10 sau L 11.
Umplutura gropii nu este unitarÇ, ceea ce demonstreazÇ cÇ nu s-a fÇcut Œntr-un singur interval de timp. PƒnÇ la cca. -1,93 m, umplutura este alcÇtuitÇ din pÇmƒnt de culoare
ŒnchisÇ amestecat Œn diferite proporîii cu mici fragmente de cÇrbune i cenuÇ. Partea de jos a gropii consta dintr-un amestec dur de cenuÇ, pÇmƒnt de culoare gÇlbui
verzuie i fragmente de cÇrbuni, cu un inventar destul de sÇrÇcÇcios (mai ales Œntre -2,17 i -2,70 m). ×n schimb partea de deasupra a gropii 195, avea un inventar destul
de bogat, iar cƒteva din piesele descoperite sunt deosebit de interesante. AlÇturi de vase Œntregi (2 cupe au apÇrut la -1,74 m, -1,93 m i respectiv -2,37 -2,57 m,
iar o farfurie la -2,03 m) sau fragmentare, artefacte din silex, piatrÇ sau cupru (un cui de cupru a fost descoperit la nivelul -1,57 -1,74 m), a fost descoperitÇ o jumÇtate
dintr-un vas de os (realizat pe o rotula de bovideu). Piesa este identicÇ cu una similarÇ, descoperitÇ la MÇrgineni CetÇîuia1.
La -1,10 m, aproximativ Œn zona centrala a gropii, a apÇrut o calota craniana aparîinƒnd unei femei adulte (cca. 30-35 ani), Œnconjurata de cioburi.
Revenind la complexele descoperite i cercetate Œn 2003, Œn carourile 4 - 5, la -0,83 m, de-a lungul malului de V al Suprafeîei III a apÇrut o grupare de cioburi. Din dreptul
îÇruului 6 i pƒnÇ la capÇtul secîiunii, pe o lungime de 8,50 m i o lÇîime de 4,80 m s-a constatat un alt complex, pe care l-am denumit L 10A, care ilustreazÇ un nivel mai
vechi, anterior L 10. Aglomerarea consta din fragmente ceramice, oase de animale, pietre i fragmente de chirpici. ×n zona centrala a acestei concentrÇri s-a descoperit o
piatra de la o rƒniîa sparta Œn doua, chirpici i fragmente de la vase mai mari sau mai mici, alÇturi de cƒteva fragmente de platforma, care proveneau de la o construcîie dezafectata. Menîionam ca Œn apropiere de rƒniîa a fost descoperit un fragment dintr-un maxilar uman, aparîinƒnd unui bÇrbat de 16 - 17 ani. DupÇ ridicarea materialului am rÇzuit zona
acestui complex, dar nu au fost descoperite gropi de pari sau de la alte construcîii. Printre piesele descoperite Œn aceasta zona se remarca 2 fragmente care se unesc, ale
unui idol de mari dimensiuni, de 22,5 cm ŒnÇlîime, pictat tricrom. Ceea ce atrage atenîia la aceasta statueta sunt resturile unui "rucsac" aezat pe spatele ei.
De un nivel mai vechi se leagÇ i descoperirile din zona centrala a caroului 7, care par sa indice o zona cu caracter gospodÇresc. Aici au fost descoperite 4 percutoare
frecÇtoare, un fragment dintr-o rƒniîa, alÇturi de mai multe pietre mici i mijlocii. ×n acelai carou, pe latura de E a suprafeîei cercetate, erau concentrate mai multe
fragmente de chirpici, oase i o alta piatra de rƒniîa, care le legam de aceeai zona gospodÇreasca.
De acelai complex se leagÇ i o vatra pe care am prins-o Œn mal, Œn dreptul caroului îÇruului 8. Pe partea dinspre malul secîiunii, vatra avea o lungime de 0,25 m i o
lÇîime de 0,12 m; ea a avut doua nivele i era construita direct pe sol. Pe mijlocul caroului 8, la 0,93 m adƒncime a fost surprins un alt complex (2,40 x 2,40
m), legat probabil de prelucrarea silexului. Ploaia torenîiala a fÇcut imposibila cercetarea lui completa Œn ziua descoperirii, iar dupÇ ploaie probabil copii din sat au
distrus acest complex. Am mai recuperat de aici 35 pietre mici i mijlocii, 6 placi de piatra drepte, ce ar fi putut fi folosite drept nicovale i 3 percutoare.
DupÇ cercetarea integrala a tuturor complexelor menîionate pƒnÇ aici, s-a continuat sÇparea Suprafeîei III, prilej cu care au fost descoperite alte 19 gropi, de dimensiuni
incomparabil mai mici decƒt gr. 195 i fÇrÇ a avea un inventar identic. 11 dintre gropi (196 - 202, 204 - 207) erau grupate sub zona unde se aflau resturile L 11. Celelalte 8
gropi (203, 208 - 214) erau Œn carourile 5-8 i mai ales Œn carourile 6-8, sub L10. SÇpÇturile arheologice din anul 2003 au oferit aa cum se observa un bogat material
arheologic (aflat ŒncÇ Œn curs de curÇîare i restaurare la CMNM Iai), ca i informaîii preîioase Œn legÇturÇ cu laturile de V ale celor 2 locuinîe menîionate. Astfel, coroborƒnd
datele din campania 2003 cu cele obîinute anterior, putem preciza acum ca L 11 avea urmÇtoarele dimensiuni: 10,50 m L (pe latura de S i peste 10,75 m pe cea de N, care
intra cu ŒncÇ 20 - 30 cm Œn mal) i o l = 5,50 m (pe latura de E i 6,25 m pe cea de V). Locuinîa avea axul lung orientat pe direcîia E - V (i era uor Œnclinata NE - SV).
Reamintim ca pe latura de E a locuinîei a funcîionat probabil un rÇzboi de îesut, aa cum rezulta dupÇ numÇrul mare de greutÇîi de lut ars descoperite aici.
Locuinîa 10, cu axul lung orientat pe aceeai direcîie, avea 10,75 x 7,25 m. ×n anul 1995, cƒnd am Œnceput cercetarea acestei locuinîe, fragmentele de platforma din zona
ei centrala erau extrem de bine pÇstrate i se puteau observa i deosebi cu uurinîa de cele provenind de la pereîi. Din acest motiv, dar i din curiozitate am cƒntÇrit bucÇîile
de platforma i cele provenind de la pereîi. Resturile de lut ars de la pereîi cƒntÇresc 399 kg, iar cele de la platforma 1.924 kg. ×n acest caz, apreciem cÇ pereîii casei erau
construiîi mai ales din lemn i probabil cÇ doar anumite zone erau acoperite cu lut. Din pÇcate, dei sÇpÇtura s-a fÇcut cu multa atenîie nu s-au putut constata nici de aceasta
data gropi de pari de la structura de rezistenîa a pereîilor sau urme de la tÇlpicii Œn care presupunem ca acetia puteau fi Œnfipîi. Consideram, chiar daca nu putem ŒncÇ dovedi,
ca locuinîele de acest tip aveau structura pereîilor sprijinita pe tÇlpici de lemn, aezaîi poate pe bucÇîi mari de lemn, la o distanîa de cca. 0,15-0,20 m deasupra solului.
Spaîiul dintre cele 2 locuinîe era de cca. 9 m, iar Œn apropiere de L 11 a fost i o vatrÇ Œn aer liber, cu 2 nivele, folosita Œn timpul anotimpului cald. Consideram ca cele 2 gropi de
mari dimensiuni 187 i 195 au fost sÇpate iniîial pentru extragerea lutului Œn vederea construirii locuinîelor, atribuire care s-a dat i altor gropi de mari dimensiuni din alte
aezÇri cucuteniene. Ulterior construirii locuinîelor ele au fost folosite cu ocazia unor practici magico-religioase, care presupuneau depuneri de ofrande, aa cum demonstreazÇ conîinutul lor. Exemplele etnografice i cele din viaîa de zi cu zi completeazÇ informaîiile obîinute prin sÇpÇturi cu privire la construcîia locuinîelor. Astfel, Œn imediata apropiere a sitului, Œn
primÇvara anului 2003 s-a construit o casa foarte asemÇnÇtoare celor pe care le cercetam la Scƒnteia, dar care avea anîuri de fundaîie cu gropi, pentru structura de
rezistenîa a pereîilor. Pereîii erau din nuiele Œmpletite, aezate orizontal, peste care s-a adÇugat lut bÇtut, amestecat cu paie. Discuîia cu proprietarul casei ne-a furnizat unele
informaîii interesante. La construcîia casei, care avea o suprafaîa de circa 6 x 7 m, s-au folosit 2 care de nuiele (cca. 400 nuiele). ×n apropierea casei s-a sÇpat o groapa
de 4,20 x 2,20 m, adƒnca de 1,60 m, din care s-a scos pÇmƒntul necesar pentru construirea casei. Trei persoane au lucrat o luna de zile la Œngropatul parilor i la
Œmpletitul nuielelor (de la pereîi). Baterea lutului peste pari i nuiele a fost realizata de 3 persoane Œn decurs de 5 zile.
Din datele prezentate, putem aprecia ca procesul de ridicare al unei case cucuteniene diferea de cel menîionat aici doar datorita folosirii altor unelte, din materiale mai puîin
rezistente i care ar fi determinat prelungirea procesului de construcîie. Avem Œn vedere i faptul ca perioada de timp necesara ridicÇrii unei construcîii se putea reduce, dacÇ
la acest proces ar fi participat un numÇr mai mare de membri din comunitatea respectivÇ. ×n Œncheierea prezentÇrii noastre, menîionam faptul cÇ la cercetÇrile arheologice din
2003 de la Scƒnteia au participat i 2 studenîi americani, de la San Francisco State University i respectiv Welsley College, Boston. Prof. dr. Linda Ellis, Œmpreuna cu cei
doi studenîi menîionaîi a fÇcut o analiza cu privire la concentraîia fosfatului din sol, verificƒnd astfel informaîiile preliminare oferite de prospecîiunile geomagnetice de aici
cu privire la marginile aezÇrii.2 Ca i Œn anii precedenîi, concomitent cu sÇpÇturile efectuate i ulterior, s-au spÇlat,
desenat, fotografiat i fiat piesele de inventar mÇrunt i o parte a ceramicii descoperite Œn anul 2003 i anterior, Œn vederea Œntregirii documentaîiei pentru elaborarea monografiei aezÇrii. Expoziîia cu piesele descoperite la Scƒnteia "Magia restaurÇrii. Capodopere cucuteniene" a fost itineratÇ la Turnu Severin i Slatina, bucurƒndu-se de un real interes
din partea cercetÇtorilor, studenîilor i iubitorilor de istorie. Note:
1. D. Monah, F. Monah, C.-M. Mantu, Gh. Dumitroaia,
Cucuteni. The last chalcolithic civilisation of Europe, Bucureti 1997, p. 228, fig. 221.
2. Rezultatele obîinute vor face obiectul unui studiu separat, care se va publica Œn Arheologia Moldovei 27.Bibliografie:
C.-M. Mantu,
Vases anthropomorphes du site Cucuteni A3 de Scƒnteia (dep. de Iai), Œn Le Pal‚olithique et le N‚olithique de la Roumanie en contexte europ‚ene, BAI 3, Iai 1991, p. 328-334;
C.-M. Mantu, ReprezentÇri antropomorfe pe ceramica aezÇrii Cucuteni A3 de la Scƒnteia (jud. Iai), SCIVA 43, 1992, 3, p. 307-316.
C.-M. Mantu,
Anthropomorphic Representations on the Precucuteni - Cucuteni Cultures, Anatolica 19, Istanbul 1993, p.129-141.
C.-M. Mantu,
Plastica antropomorfÇ a aezÇrii Cucuteni A3 de la Scƒnteia (jud. Iai), Arheologia Moldovei 16, Iai 1993, p. 51-67.
C.-M. Mantu, D. Botezatu, B. Kromer,
Une tombe double d'inhumation de l'‚tablissement de type Cucuteni de Scƒnteia, d‚p. de Iai, Prehistoire Europ‚ene 6, nov. 1994, Liege, p. 225-241;
C.-M. Mantu,
Plastica zoomorfÇ din aezarea Cucuteni A3 de la Scƒnteia, Arheologia Moldovei 17, 1994, p. 161-168.
C.-M. Mantu, D. Botezatu, B. Kromer,
Un mormƒnt dublu de inhumaîie din aezarea cucutenianÇ de la Scƒnteia, jud. Iai, ActaMN 31, Cluj-Napoca 1994, p. 87-103.
C.-M. Mantu, M. ¸tirbu, N. Buzgar,
Consideraîii privind uneltele din piatrÇ, os i corn din aezarea cucutenianÇ de la Scƒnteia (campaniile 1985 - 1990), Arheologia Moldovei 18, 1995, p. 230-245.
C.-M. Mantu, S. Ýurcanu i G. Buznea Scƒnteia, Dealul Bodetilor, judeîul Iai, Œn CCA 1999, p. 105.
C.-M. Mantu, Senica Ýurcanu, M. Geba, A. Huleag,
Scƒnteia, cercetare arheologicÇ i restaurare, Iai 1999, 160 p (catalogul expoziîiei).
C.-M. Mantu, S. Ýurcanu, Scƒnteia-Dealul Bodetilor, campania 1999, CCA 2000,
p. 90-92.
M. GhiîÇ, C.- M. Mantu, G. Manea, M. Rogobete. Micromagnetic Research at the Cucuteni Settlement of Scƒnteia, Iai, Œn CAA 96,
Computer Applications and Quantitative Methods in Archaeology, ed. K. Lockyear, T. J. T. Sly, V. Mihailescu-BŒrliba, BAR International Series 845, 2000, p. 174.
C.-M. Mantu Lazarovici, Senica Ýurcanu, Scƒnteia, com. Scƒnteia, jud. Iai. Punct Dealul Bodetilor, CCA 2002, p. 284-285.
C.-M. Mantu, A. M. Vlad, Gh. Niculescu
Pigmenîii de picturÇ Œn complexul cultural Cucuteni-Tripolie, CercetÇri Istorice 18-20, 2002, p. 9-31.
Gh. Lazarovici, C.-M. Mantu Lazarovici,
The Neo-Eneolithic Architecture in Banat, Transylvania and Moldavia, Œn Report of Prehistoric Research in the Balkan Countries, Thessaloniki, 2002, p. 369-486.
C.-M. Mantu Lazarovici, Sanctuaries of the Precucuteni - Cucuteni Cultures, Interacademica 8, Kiev, 2002, sub tipar.
C.-M. Mantu Lazarovici, Sanctuarele Precucuteni-Cucuteni,
Arheologia Moldovei 25, 2003, p. 48-65.
C.-M. Lazarovici, S. Ýurcanu, L. Ellis, Scƒnteia, Dealul Bodetilor/La nuci, Œn CCA 2003, p. 276-279,
462. C.-M. Lazarovici, D. Botezatu, S. Ýurcanu, L. Ellis, Noi resturi de oase umane Œn aezarea cucutenianÇ de la Scƒnteia (1991-2003), Arheologia Moldovei 25, sub tipar.
Abstract
The Cucuteni A3 settlement from Scƒnteia is situated on the Dealul Bodeti, at about 1.5 km southeast
from the village. The northwestern part of the site was partially destroyed by hydrographical constructions. Based on magnetic prospecting, the settlement seems to cover more than 8 ha. Our
research has started in 1985. We have investigated especially the northern area of the site. We have
discovered and excavated 11 dwellings and 214 pits. Houses have been built with a platform made of wood and clay. All of them have been destroy by fire. Some of them offer interesting information
regarding their internal architecture. Judging by its inventory, House 1 was a sanctuary; other houses
were related to cult purposes too (House 8 contains a decorated fireplace and House 4, a big pithos
with the sacred couple). A large number of anthropomorphic statuettes (over 900) and pots have been
found, as well as other cult pots. Archaeological material is very rich in the area of the houses and in the pits (some of them also related to cult purposes).
We have used different interdisciplinary analysis in our research: radiocarbon, archaeomagnetism and
TL for dating; anthropological and zooarchaeological analysis for bones; chemical analysis for the
pigments used for painting; geological analysis for the raw material, such as flint and stones. Magnetic
prospecting was also used in the last years, to establish the area of the site and the number of the constructions, their orientation a.s.o. This last analysis brings new data that complete the
archaeological excavations. The area of the site is larger than we assumed and it seems that it also had
a defensive system. This year phosphate concentration analyse was made at Scƒnteia by Prof. Dr. Linda Ellis. The results will be published in Arheologia Moldovei, no. 27.
In the last years our research was concentrated in Surface III, where we have identified 3 dwellings
(House 9, 10, 11) and an open fireplace. This area brings new information about the construction of the
houses and their functionality. A workshop for flint and areas with household activities has also been discovered.
In the year 2003 we have entirely research the west part of the Houses 11 and 10. Both houses (House
11, cca. 10.50 m x 5.50 m; House 10, cca. 10.75 x 7.25 m), had the long axis oriented E-W. We have
counted the rests of adobes from the walls (399 kg) and the platform (1924 kg) of the House 10. Our
conclusion is that the walls were built especially with wood and only some parts have been recovered with clay. No traces of postholes have been discovered. Three pots, broken in situ,
have been discovered on each house on their west part; the number of pots found in these houses is bigger than in the other ones.
Other two earlier complexes belonging also to Cucuteni A3 have been discovered. In L 10A we found a
fragment of a human jaw belonging to a 16 - 18 years old man and a very interesting anthropomorphic
idol with traces of a "rucksack". Twenty pits have been discovered. Pit 195 was the most interesting. At -0.80 m when the pit was identified we have discovered a bull skull and a broken in situ
large bowl. At -1.10 m in the central part of the pit a fragment of a female skull (30 - 35 years old) has been founded.
In this pit at different depth we found also some entire cups and a plate, fragments belonging to different other types of pots, flint tools, anthropomorphic idols etc.
|
|
