Gheorghe Lazarovici (Cluj)
Capetele de piatrÇ de la Gura Baciului

Locul de provinenîÇ al pieselor

Depuneri marcƒnd morminte. Depuneri Œn morminte. ×ngropÇri Œn morminte

Poziîia capului de piatrÇ Œn M7

Deasupra oaselor feîei.
×n centru gropii.
U­or Œngropat.
Orientat EV.
Ochii gura se observau doar la rÇsÇritul soarelui
(Lazarovici Maxim 1995, p. 181)

Alte "capete" de la Gura Baciului
au fost descoperite Œn complexe sau vecinÇtatea complexelor. Erau din stratul geologic scurse din rƒpa din amonte. Au fost descoperite dupÇ terminarea sÇpÇturii provenind din sol. Erau, foarte probabil, Œngropate Œn vecinÇtatea locuinîelor.

Cultul craniului ­i al capului. Semnificaîii

Capul locul simîurilor vÇz, auz, miros, gustat, vorbit,
La gura Baciului capul de piatrÇ ar simboliza locul Œn care spiritul celui dus sÇlÇ­uie,
Capul de piatrÇ peste resturile de craniu ar simboliza lÇca­ul, casa sufletului, piatra face sufletul nepieritor
Capul este simbolul principiului activ,
Este lÇca­ul spiritului,
SimbolizeazÇ pÇstrarea spiritului celui dus.
(Chevalier - Gheebrant 1995, 245)

Descarnarea
Este procedeul se separare al sufletului de corp
Cuprinde:
Depunerea morîilor in mormƒnt
Incinerarea
Uscarea, mumificarea

Descarnarea a fost practicatÇ
Œn Cheile Tiurzii -  Cheile Turenilor, Œn Cheile Aiudului
 Posibil ­i Œn alte pÇrîi
(Lazarovici - Me­ter **  Me­ter *)

StelÇ sau altar Œn mormƒnt

Depunerea morîilor pe tÇrgi.

Apariîia incinerÇrii Œn neolitic

Neoliticul timpuriu : 5400 - 5200
StarŸevo-Cri­ III Gura Baciului M7, Cƒrcea
Sesklo Soufli Magula, Pordomos, Prosyma
Hourmouziades 1973,201-202, 209; Lazarovici - Maxim 1995, 190
Gura Baciului M7

Inhumarea
Inventarul funerar semnifica nevoie de obiecte ?ntr-o viaîÇ ulterioarÇ, ?n care continua ocupaîiile avute ( cazul lui M 18, Iclod, Cimtir B)

 

 Picior de vitÇ ­i 4 strÇpungÇtoare de corn

Semnificaîia inventrarului pereche

La Iclod apar cƒte 2 cupe cu picior, alteori cupe fÇrÇ picior, 2 strÇchini,
de obicei una este mai micÇ.
Ideea este a partenerului care le oferÇ,
depune pentru a nu uita de fostul partener.
Inventarul funerar semnifica nevoie de obiecte Œntr-o viaîÇ ulterioarÇ,
Œn care continua ocupaîiile avute
( cazul lui M 18, Iclod, Cimtir B).
Obiectele erau depuse la picioare, cap sau de-a lungul corpului.
Obiectele redau uneori ocupaîia M18. Iclod, B, M11. Iclod, cimitir B, mormƒnt

×ncÇ un cap de la Gura Baciului

Alte artefacte de la Gura Baciului

Capete ceramice..

Panorama Staîiunii Gura Baciului,
consideratÇ drept cel mai timpuriu neolitic de pe teritoriul Romƒniei.

nota red.
Superb acest material trimis redacîiei de cÇtre arheologul Gheorghe Lazarovici, unul din cei mai importanîi cercetÇtori ai neoliticului sud-est european. Apariîia neoliticul timpuriu, preceramic, apoi ­i a celui ceramic Œntr-un loc atƒt de deosebit, cum este Gura Baciului, Œn centrul Ardealului, pune ŒntrebÇri deosebite cercetÇrii arheologice. Prima ­i cea mai impoprtantÇ ar fi cea care ar ilumina cÇile apariîiei acesti fenomen civilizator tocmai aici. Ipoteza venirii din sud, din spaîiul anatolian sau sud-balcanic ni se pare greu de demonstrat din perspectiva faptului cÇ primele manifestÇri ceramice ale omului european sau descoperit, totu­i, Œn staîiunile gravetiene din Moravia, adicÇ din Europa CentralÇ care este mult mai apropiatÇ ­i mai accesibilÇ decƒt spaîiul anatolian. Apariîia spontanÇ a acestui fenomen neolitic Œntr-un loc atƒt de ŒndepÇrtat tot nu poate fi desconsideratÇ. O altÇ Œntrebare curioasÇ este cea care ar lÇmuri orientarea cosmicÇ a capetelor de piatrÇ de la Gura Baciului (ochii ­i gura se vÇd doar la rÇsÇritul Soarelui), adicÇ cercetarea acestor fenomene mai ales sub aspect solstiîial. RÇspunsul la aceastÇ Œntrebare, dupÇ opinia noastrÇ, iarÇ poate fi gÇsit Œn studierea gravetianului tƒrziu, al mezoliticului ­i al neoliticului foarte timpuriu central european, manifestÇri ale cÇriua s-au cercetat ­i pe teritoriul actual al Romƒniei. La fel de importantÇ este studierea semnificaîiilor pe care le-au avut liniile ­i grupurile de linii Œncrustate pe artefactele sale de cÇtre omul de la Gura Baciului.
 

PUBLISHER:
Institute of Dacian Civilization
 &
 IATP

Previous Dava Editions:

Dava Int. nr. 9
Dava Int. nr. 8
Dava Int. nr. 7
Dava Int. nr. 6
Dava Int. nr. 5
Dava Int. nr. 4
+ Dava [1,2,3]