|
Ioan Glodariu, Gelu Florea, Liliana Suciu, Darius Sima, RÇzvan Mateescu, Corina Toma, Paul PupezÇ,
Daniel CioatÇ, Mariana Sacalƒ , Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu (Cluj), Adriana Pescaru, Cristina Bod¢ (Deva), George Trohani, Rodica OanîÇ-Marghitu, Sorin OanîÇ-Marghitu (MNIR)
CercetÇri arheologice Œn zona GrÇditea de Munte, com. OrÇtioara de Sus, jud. Hunedoara [Sarmizegetusa Regia] Punct: Dealul GrÇditei, 2003 CercetÇrile arheologice s-au fÇcut Œn douÇ puncte: I. pe terasa a III-a din Cetate i II. Œn zona sacrÇ, pe terasa a X-a, cu precizarea cÇ
primele le-au continuat pe acelea din anul 2002.Cetate - Terasa a III-a.
Pentru continuarea cercetÇrii arheologice pe terasa amintitÇ s-au trasat douÇ secîiuni, prima Œn continuare ca traseu a cercetÇrilor din 2002, iar a doua cvasiperpendicularÇ pe ea pentru a prinde marginea platoului (terasa I).
Secîiunea I/2003, de 28 x 2 m, orientatÇ E - V a fost trasatÇ perpendicular pe lungimea
terasei a III-a i s-a adƒncit de la -1 m (m. 25-28) pƒnÇ la -2,5 m, adicÇ pƒnÇ la stƒnca nativÇ.Stratigrafie (de sus Œn jos): - humus actual, gros de 0,10 -0,15 m;
- pÇmƒnt brun-negricios alunecat sau adus de precipitaîii de pe terasa I-a; - pÇmƒnt brun-gÇlbui cu pigmentaîie de arsurÇ i cÇrbune;
- pÇmƒnt brun-gÇlbui pigmentat pe alocuri cu cÇrbune; - pÇmƒnt steril - stƒnca nativÇ
×n m. 5-6 era o groapÇ modernÇ, iar Œn m 7-8 un anî antic, care traversa oblic secîiunea. Alte gropi superficiale s-au reperat Œn m. 3,20 -21. ¸anîul din m. 7-8 era de
drenaj i aparîine fazei romane a terasei. Materialele arheologice au apÇrut Œn straturile 2-4, Œn primul amintit fiind rulat de pe terasa I (platoul cetÇîii), iar Œn celelalte douÇ
amestecat. Ele constau din ceramicÇ dacicÇ (fragmente de chiupuri, cÇni, ceramicÇ pictatÇ) i romanÇ (capace, strÇchini, un fragment de mortarium), cÇrÇmizi i îigle
dacice i romane, picoturi de paviment, zgurÇ de fier, turte de fier fragmentare, cuie, piroane, cuîi, conductÇ de apÇ fragmentarÇ, cÇlcƒie de lance, o cataramÇ, sticlÇ (de
geam, un fund de pahar), îinte de fier de la o caliga, doi pilatri de andezit Œn poziîie secundarÇ.
ConstatÇrile prilejuite de cercetarea secîiunii au confirmat observaîia potrivit cÇreia dupÇ cucerirea romanÇ stratul dacic a fost bulversat i desfiinîat de amenajÇrile
romane, iar construcîiile romane au fost demontate Œnainte de retragerea detaamentului militar roman din fosta cetate a capitalei dacice.
Secîiunea IA/2003 de 21,5 x 2 m, cu adƒncimea de 0,60-1,70 m, trasatÇ aproape perpendicular pe capÇtul de SV al secîiunii I/2003. Stratigrafie (de sus Œn jos):
- humus actual, gros de 0,10 - 0,20 m; - pÇmƒnt galben-brun de aluviune de pe terasa I-a, identic cu acela natural aici, gros de 0,30 -1,30 m;
- stƒnca nativÇ de micaist care are Œn partea superioarÇ sfÇrƒmÇtura obinuitÇ ×n douÇ locuri (m. 8,75 i 15,50) se vede amenajarea a cƒte unei trepte (prima ŒnaltÇ de
0,75 m, cealaltÇ de 0,50 m) amenajate Œn stƒnca nativÇ. Stratul de culturÇ nu a putut fi separat de pÇmƒntul alunecat de pe terasa superioarÇ.
Materialul arheologic a apÇrut numai Œn pÇmƒntul galben-brun i el consta din fragmente ceramice dacice i romane disparate, fragmente de cÇrÇmizi, un bulgÇre de zgurÇ de
fier, cuie, o scoabÇ i o verigÇ de fier. O amenajare a stƒncii putea fi Œn m. 10 - 15, unde panta naturalÇ a fost domolitÇ i,
eventual, Œn m. 17 - 18,40 unde se putea face o amenajare a unui parapet de lemn, care nu a lÇsat urme sesizabile arheologic. Tot acolo ar ŒncÇpea un zid dacic de terasÇ
(zidul dacic de incintÇ avea 3,20 m grosime). ×n orice caz secîiunea va trebui prelungitÇ i dincolo de pragul Œn stƒncÇ vizibil de la m. 20,20 pƒnÇ la m. 21,50.
Zona sacrÇ, terasa a X-a: Œn spatele celor douÇ ziduri de susîinere a terasei a X-a cu prilejul lucrÇrilor de restaurare din 1980 s-a descoperit un depozit de blocuri de calcar
fasonate pe ase feîe i se impunea verificarea lui i a relaîiei cu zidul interior de susîinere a terasei a X-a. Mica terasÇ pe care se afla depozitul a primit indicativul
Terasa X A. ×n vederea acestor verificÇri s-au trasat douÇ secîiuni perpendiculare pe depozit i oblice pe zidul interior de susîinere a terasei a X-a.
Secîiunea II/2003 de 10,50 x 1,50 m, orientatÇ E-V i adƒncitÇ pƒnÇ la -3,50 m. Stratigrafie(de sus Œn jos): - resturi de la intervenîia din 1980;
- stƒnca orizontalÇ (patul depozitului); - stƒnca nativÇ; - pÇmƒnt amestecat cu lut pentru umplutura terasei X;
- patul Œn stƒncÇ al zidului de terasÇ interior. Secîiunea III/2003, de 10,50 x 1,50 m, orientatÇ E - V, i adƒncitÇ pƒnÇ la -3,50 m. Stratigrafia
este aproape identicÇ cu a precedentei: - resturi de la intervenîia din 1980; - groapÇ anticÇ umplutÇ tot atunci; -
pÇmƒnt amestecat cu lut pentru umplutura terasei a X-a; - stƒnca orizontalizatÇ sub depozit i coborƒtoare Œn rest pƒnÇ la patul zidului interior de terasÇ.
Materialul arheologic constÇ doar din cƒteva fragmente ceramice dacice databile Œn secolul I p. Chr.
ConstatÇrile principale prilejuite de cercetarea celor douÇ secîiuni pot fi rezumate astfel: depozitul de piatrÇ a fost aezat pe un pat de stƒncÇ orizontal i conîinea blocuri
fasonate, deteriorate de acîiunea apei din precipitaîii, unele cu marcaje antice; panta coborƒtoare a stƒncii native a fost completatÇ cu umplutura din pÇmƒnt i lut a terasei a
X-a; pentru zidul interior de terasÇ s-a amenajat un pat orizontal Œn stƒncÇ; zidul a cedat parîial din pricina presiunii umpluturii terasei.
La demontarea depozitului de piatrÇ s-au recuperat blocurile, care pot fi folosite i toate acelea cu marcaje antice. Marcajele antice constau din litere (31 blocuri),
monograme probabil (7 blocuri) i litere plus monograme (30 de blocuri). Lor li se adaugÇ un bloc cu cinci feîe fasonate marcat cu o literÇ provenind probabil din zidul de
susîinere a terasei a IX-a. Blocurile cu marcaje antice au intrat patrimoniul MCDR Deva, iar restul materialului arheologic la MNIT. ConsolidÇri:
s-au fÇcut la zidul de incintÇ al cetÇîii dupÇ cum urmeazÇ: la paramentul interior pe o asizÇ -12 m liniari, douÇ asize - 147 m liniari i cu trei asize - 36 m liniari;
paramentul exterior: cu douÇ asize -116 m liniari i cu trei asize - 47 m liniari. Parîial s-a umplut cu pÇmƒnt provenit din sÇpÇturi mai vechi terasa X A, s-a defriat fÇgetul de
o parte i de alta a zidului de incintÇ pe cƒte o lÇîime de 2 m de la zid i s-a Œnlesnit accesul la monumente.
ConservÇri se fac la monumentele descoperite pƒnÇ acum Œn zona cetÇîii i a zonei sacre. Descoperirile sunt publicate Œn articole axate pe categorii de monumente i de artefacte.
Bibliografie:
I. Glodariu, Addenda aux "Points de repcre pour la chronologie des citadelles et des ‚tablissements daciques des Monts d'OrÇtie
", ActaMN 32/1, 1995, p. 103-118.
I. Glodariu, E. Iaroslavschi, A. Rusu-Pescaru, Florin StÇnescu, Sarmizegetusa Regia - Capitala Daciei Preromane, Deva, 1996;
I. Glodariu,
Sarmizegetusa Regia - capitale du royaume dace, Transylvanian Review 10, 2, Cluj Napoca, 2001, p. 3-15
Eugen Iaroslavschi, Ovidiu Bozu,
Descoperiri dacice la GrÇditea Muncelului - Rƒpa cu Galbeni, Œn vol. Studii de Istorie AnticÇ, Cluj Napoca - Deva, 2001, p. 127-142;
|
|
