Despre Asociatia Surzilor din Republica Moldova

In Asociatia Surzilor din Republica Moldova sint mai mult de 3500 membrii, persoane care sufera cu deficienta de auz si grai. Din ei 67,2% sint invalizi, 21% sint pensionari pe virsta. Din numarul persoanelor, care sint apte de munca 60-40% sint someri. 66,3% din membrii asociatiei primesc pensie si alocatii in marime pina la 100 de lei pe luna si 52% din membrii asociatiei locuiesc in sate.
Asociatia poarta o grije deosebita asupra membrilor ei si permanent se afla in cautarea masurilor de micsorare a nivelului de somaj, imbunatatirea starii sociale si acordarii asistentei medicale.
Asociatia activ participa la elaborarea si implimentarea legilor ce se refera la protectia persoanelor cu deficiente de auz.
In acest context poate fi mentionate Legea Republicii Moldova privind protectia sociala a invalizilor (aprobata in decembrie 1991 si care in prezent se reexamineaza), Programul national de protectie, reabilitare si integrare sociala a persoanelor cu handicap pentru anii 2000-2005 si altele la elabiorarea carora a participat si asociatia.
In anul 2000 din initiativa asociatiei cu concursul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Sanatatii in cadrul centrului medicilor de familie nr. 11 al ATM Riscani munic. Chisinau a fost organizat acordarea asistentei medicale primare a surzilor din municipiu cu participarea translatorului mimico-gestual.
Asociatia mentine activitatea intreprinderilor de productie ce se afla in subordinea ei, Casei Republicane de Cultura, Federatiei Sportive a Surzilor din Moldova ect. ce da posibilitatea asigurarii persoanelor cu deficiente de auz cu locuri de munca, reabilitare si integrare lor in societate.
Tot odata realizarea masurilor respective din legislatia in vigoare si din programele aprobate lasa de dorit, dar in unele cazuri nu se indeplinesc.
Absolventii scolilor specializate pentru copii cu hipoacuzie si surzi nu pot prelunji studiile in institutiile de invatamint superior. Daca in anii precedenti in institutiile de invatamint superior anual se inregistrau 3-7 studenti, in anul 1998 - 1, dar in anii 1999-2001 - nici un student cu deficiente de auz.
Acei, care au absolvit scoala profesionala tehnica (din mun. Chisinau) la meseria cusatoreasa, cizmar sau frizar dupa examine devin someri.
Reformele din medicina, inclusiv trecerea la acordarea asistentei madicale cu plata, au redus posibilitatea primirii asistentei medicale de ambulator si stationar pentru paturile sarace ale populatiei. Analiza indicilor morbiditatii a persoanelor cu deficiente de auz a evidentiat ca ~ 65% din ei sufara de o una sau mai multe maladii concomitente. Indicile morbiditatii sint mai inalte la persoanele din localitatea rurale, unde si accesul la asistenta medicala este mai scazut si pensiile sint mai joase.
Una din cele mai stringente probleme asigurarea cu spatiu locativ. Numai in Chisinau in camine locuieste 16% din membrii Filialei Asociatiei municipale. Majoritate din ei, luind in consideratie, ca unii sint pensionari, altii someri, au datorii la serviciile comunale, acumulate pe parcursul mai multor ani.
Reabilitarea presupune antrenarea si reintoarcerea invalizilor si persoanelor handicapate in societate. Cea mai rausita definitie de reabilitare a fost facuta de Kurt Winter "Reabilitarea este un complex de masuri medicale, pedagogice, sociale si economice indreptate spre pastrarea, restabilirea si promovarea capacitatilor invalidului de a participa activ in viata sociala a tarii".